Orice limbă cunoaște evoluții sub influența neologismelor și a altor fenomene lingvistice, acestea fiind absolut normale, uneori chiar necesare. Asimilarea noilor elemente are loc adesea pe neobservate. Totuși intensitatea și viteza transformărilor pot depăși la un moment dat, să spunem, plafonul de suportabilitate socială, în sensul că amploarea fenomenului poate produce confuzii, contradicții logice, poate conduce la limitarea proceselor psiho-mentale individuale sau colective și chiar afectează identitatea personală sau națională. Așa se întâmplă în ultimii ani cu tăvălugul anglicismelor, în contextul globalizării lingvistice.
Dex online este o platformă extrem de utilă, care oferă defințiile cuvintelor din mai multe dicționare (DEX 2009, DEX 1998, DN 1986 etc.). Pe acest site am căutat definițiile date de-a lungul timpului unor termeni foarte sensibili, precum naționalism, internaționalism, patriotism, comunism, fascism, dictatură și Securitate (ca organ de stat). Definițiile respective subliniază sensurile cuvintelor într-o anumită lumină, pozitivă, negativă sau neutră, ceea ce mi s-a părut extrem de interesant. Dicționarele epocii reflectă oarecum fie percepția generală a populației asupra înțelesului cuvântului, fie încearcă să standardizeze o anumită imagine a noțiunii respective, prin impunere, în funcție și de interesele politice.
