10.12.2017

Efectele adverse ale anglicismelor

          Orice limbă cunoaște evoluții sub influența neologismelor și a altor fenomene lingvistice, acestea fiind absolut normale, uneori chiar necesare. Asimilarea noilor elemente are loc adesea pe neobservate. Totuși intensitatea și viteza transformărilor pot depăși la un moment dat, să spunem, plafonul de suportabilitate socială, în sensul că amploarea fenomenului poate produce confuzii, contradicții logice, poate conduce la limitarea proceselor psiho-mentale individuale sau colective și chiar afectează identitatea personală sau națională. Așa se întâmplă în ultimii ani cu tăvălugul anglicismelor, în contextul globalizării lingvistice.
           Unele neologisme din engleză sunt introduse în mod firesc, odată cu inovațiile tehnologice (site, link, computer, on-line). Putem tolera chiar și verbalizările românești ale unor termeni englezești (a printa, a scana), mai ales dacă aceștia sunt ușor adaptabili la limba română. Spre deosebire de ei, a downloada sau a share-ui (cu variantele a daunloda și a șerui) sunt parcă prea forțați. Bineînțeles, în timp termenii respectivi se pot transcrie conform normelor grafiei românești (sait, linc, compiuter etc.) așa cum se întâmplă în alte limbi sau cum s-a întâmplat în trecut cu neologismele provenite din franceză, germană ș.a. 
        Trebuie evitate însă o mulțime de anglicisme deloc necesare, poluante, preluate mai ales prin snobismul și incultura vorbitorilor! Să vedem de ce. 

Expresia „a fi ok (o.k.)” 
Iată câteva replici de mai ‘nainte: 
- Ce mai faci, mă, ești sănătos? 
- Da, sunt bine, sănătos! Mersi de întrebare! 
- Cum a fost vremea în excursie? 
- A fost foarte plăcută și caldă. 
- Te-ai descurcat la examen? Cum au fost subiectele? 
- Da, au fost relativ ușoare. 
- Am auzit că ai ieșit cu o fată. Cum arată? 
- Hmm, e frumoasă... 

Iată aceleași situații de conversație, însă în prezent: 
- Ce mai faci, mă, ești sănătos? 
- Da, sunt ok! Mersi de întrebare! 
- Cum a fost vremea în excursie? 
- A fost foarte ok. 
- Te-ai descurcat la examen? Cum au fost subiectele? 
- Da, au fost ok. 
- Am auzit că ai ieșit cu o fată. Cum arată? 
- Hmm, e ok... 

          Expresia „a fi ok” a devenit un fel de supozitor „bun” pentru toate bolile. Unii o utilizează în exces tocmai pentru că se confruntă cu problema constipației mentale. Căci a înlocui o gamă atât de variată de noțiuni și sensuri (bine, sănătos, plăcut, cald, ușor, frumos ș.a.) cu o simplă și banală construcție din două litere (ok) are repercusiuni foarte grave asupra legăturilor neuronale. Trecerea de la complexitate la simplitate inhibă dezvoltarea inteligenței, deoarece mintea este obligată, limitată să lucreze cu tot mai puține instrumente de limbaj. Sunt inhibate imaginația, capacitatea de exprimare, creativitatea, ideile, raționamentele și toate celelalte. Cu cât limbajul și vocabularul sunt mai diversificate, cu atât cresc șansele de a te dezvolta mental și emoțional. Altfel spus, folosirea în exces a lui „este ok” ne transformă în proști. 

Calchierile 
          Conform DEX, calcurile sunt fenomene lingvistice care constau în atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Mutațiile logice produse ating la un moment dat penibilul și chiar obscenul. De exemplu: 
  • A introduce (a băga ceva sau pe cineva într-un spațiu închis) devine „a prezenta pe cineva/a face prezentările”, după eng. to introduce: Permite-mi să te introduc prietenilor mei! 
  • Expresia este vorba despre, prin calchiere de la englezescul it’s about, devine ilogica este despre: Astăzi este despre anglicisme. 
  • A aplica se poate folosi în situații de genul: a aplica un strat de var, a aplica o palmă, un tratament etc. (din fr. appliquer și lat. applicare), având de obicei valență pentru complementul direct. Prin calchierea englezescului to apply (a face o cerere oficială, a candida) capătă mutații de sens de tipul: Am aplicat la multe firme; În vară am aplicat la facultate; Aplică acum pentru un job! Corect este „Candidează acum pentru un job!” 
  • Miliard devine în mod eronat bilion, după eng. billion: Suntem peste 7 bilioane de oameni pe Terra. 
  • Poluția (scurgere nocturnă a lichidului seminal) este folosită cu sensul de poluare, prin calchiere de la pollution: Poluția a atins cote alarmante în marile orașe. 
  • Celebra expresie prezidențială a face sens (în loc de a avea sens) este doar traducerea nefericită a lui to make sense. La fel, expresia a face diferența (Hagi a făcut diferența pe teren) este un calc nefericit după to make the difference. Nu se precizează între ce anume a făcut diferența, dispare relativizarea. Expresia în sine se absolutizează, exprimând totul prin ea însăși, fără complemente. 
  • Zilele săptămânii, lunile anului, limbile și naționalitățile sunt scrise eronat cu literă mare în interiorul propoziției după model englezesc: M-am întâlnit Vineri, pe 2 Martie, cu un Francez care învățase Română. Corect este: M-am întâlnit vineri, pe 2 martie, cu un francez care învățase română. 
  • Alte greșeli făcute prin copierea structurilor limbii engleze sunt: deschiderea ghilimelelor în partea de sus (″citat″ este greșit, „citat” este corect), punctul zecimal în loc de virgulă zecimală (2.54 este greșit, 2,54 este corect), unele toponime (Iraq scris ca în engleză, în loc de Irak, US în loc de SUA etc.) 
  • Determinat este utilizat greșit cu sensul de hotărât, după eng. determined: Hagi a fost un fotbalist determinat. 
  • A performa (a susține un concert, un spectacol etc.) e preluarea lui to perform
  • Consumerism este folosit greșit pentru consumism, după eng. consumerism: Trăim într-o societate consumeristă.

Cuvinte de jargon anglicist/barbarismele 
Ca profesor de geografie am auzit la elevi următoarele exprimări: 
  • Ce țară are flagul acela? (steagul) 
  • Pot să vin să arăt pe mapă? (hartă) 

Noua limbă română în emisiunile televizate 
          Ați observat că în majoritatea emisiunilor românești nu se mai vorbește în română?! Da, doar cuvintele sunt românești. Topica este schimbată, nespecifică limbii române, tonalitatea și ritmul sunt schimbate, intensitatea vocii, accentul cade diferit în propoziție și cuvânt. Oratoria e copiată la indigo după CNN, BBC și celelalte posturi occidente. Totul este copiat, inclusiv limbajul nonverbal (gestică, atitudine, foitul pe scaun, zâmbet, glume ș.a.m.d.) În televiziune profesionalismul discursului jurnalistic se măsoară prin capacitatea acestuia de a imita. Vorbind ca americanii, televiziunile produc noi indivizi hibrizi, romglezi și confuzi. Căutați pe youtube știri din America, apoi din România! Nicio diferență! 

Expresiile adolescentine/romgleza 
          În anumite medii, mai imature cultural sau mental, limbajul este contaminat cu tot felul de intercalații englezești snoabe și jalnice (whatever, anyway, oh my God, cool, hi!, wtf, lol ș.a.) 

Limbajul de lemn din mediul turnurilor de birouri („limbajul corporatist”) 
          În marile companii totul se internaționalizează, inclusiv limbajul. În discuțiile purtate este folosită din abundență o altă limbă, paralelă cu cea normală (target, deadline, staff, job, office, discount, bussiness, cash, brand, board, break, know-how, skill, trainer, project etc.) Noua limbă aduce cu sine la pachet, în rândul angajaților, un alt comportament, alte gesturi, alt mod de articulare a cuvintelor (inclusiv a celor românești), alt fel de a gândi... Oare mai lucrează români prin marile companii sau sunt toți homo internationalis

În concluzie, limba română, ca oricare alta, nu poate fi ferită de importuri lingvistice, nu poate fi păstrată „curată sau pură” (nu există așa ceva), însă trebuie neapărat să o menținem la un nivel al bunului simț. Adică să o păstrăm românească, ci nu romglezească. Pentru că: 

În aceeaşi limbă 
Toată lumea plânge, 
În aceeaşi limbă 
Râde un pământ, 
Ci doar în limba ta 
Durerea poţi s-o mângâi, 
Iar bucuria 
S-o preschimbi în cânt. 

În limba ta 
Ţi-e dor de mama, 
Şi vinul e mai vin, 
Şi prânzul e mai prânz. 
Şi doar în limba ta 
Poţi râde singur, 
Şi doar în limba ta 
Te poţi opri din plâns. 

Iar când nu poţi 
Nici plânge şi nici râde, 
Când nu poţi mângâia 
Şi nici cânta, 
Cu-al tău pământ, 
Cu cerul tău în faţă, 
Tu taci atunce 
Tot în limba ta. 
(Grigore Vieru, În limba ta)



de Ionuț Tudose

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu