29.12.2017

Poți pune cratima corect? (test)

          Ați fost foarte mulți cititori interesați de „testul i-urilor”, așa că v-am mai făcut un test de verificare a cunoștințelor. Pentru fiecare enunț trebuie să alegeți varianta corectă, care se potrivește în spațiul punctat. Aveți 51 de enunțuri și 20 de minute la dispoziție. Succes! Aștept comentarii cu rezultatele obținute! :)

27.12.2017

Poți pune numărul corect de i-uri? (test)

          Cea mai frecventă greșeală de transcriere, observată de mine pe internet, constă în numărul de i-uri folosite în unele cuvinte. Cred că este vorba, mai degrabă, de o slabă pregătire școlară, decât de „graba și problemele cu tastatura” veșnic invocate.

26.12.2017

Înnobilarea și deprecierea sensurilor unor cuvinte în funcție de regimurile social-politice

          Dex online este o platformă extrem de utilă, care oferă defințiile cuvintelor din mai multe dicționare (DEX 2009, DEX 1998, DN 1986 etc.). Pe acest site am căutat definițiile date de-a lungul timpului unor termeni foarte sensibili, precum naționalism, internaționalism, patriotism, comunism, fascism, dictatură și Securitate (ca organ de stat). Definițiile respective subliniază sensurile cuvintelor într-o anumită lumină, pozitivă, negativă sau neutră, ceea ce mi s-a părut extrem de interesant. Dicționarele epocii reflectă oarecum fie percepția generală a populației asupra înțelesului cuvântului, fie încearcă să standardizeze o anumită imagine a noțiunii respective, prin impunere, în funcție și de interesele politice.

24.12.2017

Mesajul codificat


          Din nou o problemă de logică, de data aceasta ceva mai ușoară. Suntem în mijlocul unei transmisiuni codificate. Astfel, codul pentru COPIL este 31642, codul pentru EPILOG este 175328, iar pentru GELOS este 92430. Al patrulea cod primit este 945. Care este semnificația acestui cod?

10.12.2017

Efectele adverse ale anglicismelor

          Orice limbă cunoaște evoluții sub influența neologismelor și a altor fenomene lingvistice, acestea fiind absolut normale, uneori chiar necesare. Asimilarea noilor elemente are loc adesea pe neobservate. Totuși intensitatea și viteza transformărilor pot depăși la un moment dat, să spunem, plafonul de suportabilitate socială, în sensul că amploarea fenomenului poate produce confuzii, contradicții logice, poate conduce la limitarea proceselor psiho-mentale individuale sau colective și chiar afectează identitatea personală sau națională. Așa se întâmplă în ultimii ani cu tăvălugul anglicismelor, în contextul globalizării lingvistice.

22.11.2017

Negațiile (problemă de logică)


          Vă propun câteva probleme de logică, ce prezintă și anumite implicații lingvistice. Sper să vă placă. Prima dintre ele sună așa:


12.11.2017

Cuvinte comune derivate din toponime

Fig.1. Canar
          În limba română există numeroase cuvinte, majoritatea substantive, ale căror etimoane corespund unor denumiri geografice: orașe, țări, insule, regiuni etc. Termenii respectivi s-au răspândit foarte ușor în variate limbi, pătrunzând astfel și în română. Cunoașteți și alte cuvinte cu o astfel de etimologie? 

29.10.2017

Limba românească


          Acest cântec m-a inspirat să dau numele blogului „Limba Dulce”. Este interpretat de călugării mănăstirii Putna. Versurile aparțin lui Gheorghe Sion.


30.06.2017

O problemă de nuanță: „până pleci” sau „până nu pleci”?


          Întreba cineva pe un grup de așa-zisă socializare, care dintre următoarele variante este cea corectă: 

• Trebuie să-ți spun ceva până pleci. 
• Trebuie să-ți spun ceva până nu pleci. 


19.06.2017

Când scriem numele localităților cu cratimă?


          Acest articol apare ca urmare a discuțiilor stârnite în grupul de facebook Geografi și profesori privind scrierea cu cratimă sau fără cratimă a oiconimelor compuse. Bineînțeles, discuția nu este despre cele cu fuziune totală (Sânnicolau, Subcetate, Întregalde), ci despre cele alcătuite din morfeme libere (cu spațiu) sau semilegate (cu cratimă).

10.06.2017

Plimbă ursuuu’, plimbă ursuuu’!

          Fascinant joc al copilăriei era Pititea, după cum îi spuneam noi, sau Pitita, Ascunsa, De-a v-ați ascunselea! Un copil se punea (se făcea), adică stătea cu fața la perete și număra cu voce tare până la o limită stabilită; între timp ceilalți se ascundeau. Când termina, zicea „cine nu-i gata îl iau cu lopata!” și-apoi începea căutarea. Odată ce observa o persoană, îi rostea numele și locul ascunzătorii, „Gigică după copac”, și alerga iute la zidul numărătorii ca să-l scuipe: Ptiu Gigică! 

07.06.2017

Privighetoarea


          Ați ascultat vreodată această pasăre? Este fascinantă. Combină o droaie de sunete într-un adevărat recital filarmonic, parcă irepetabil. Un prieten mi-a mărturisit că i-a numărat douăsprezece cântece diferite. Eu nu am reușit să le contorizez vreodată...


22.02.2017

Expresii cu personaje istorice

          Încercat-am să găsesc originea acestor expresii des folosite în limba română. Mi se par extrem de spectaculoase deoarece ne plasează oarecum în atmosfera unor vremuri demult apuse, dându-ne spre a mirosi un iz al necunoscutului... 

18.02.2017

Pleonasme care nu sunt de fapt pleonasme

          Ajuns-am, iată-ne, la a zecea poveste a noastră despre limbă. Cu siguranță ați auzit următoarele sintagme sau chiar le-ați folosit voi înșivă. Dar și vocile înălțate împotriva lor sunt adeseori virulente și de neînduplecat. Sunt pleonasme sau nu?

09.02.2017

A vorbi este o artă a utilizării sensurilor

Mă amuză foarte tare maniera în care studenții ajunși la București, de prin varii zone, cazați prin cămine sau apartamente pe banii părinților, își numesc localitățile lor orașul/satul de origine sau orașul/satul natal. Adică, de când stau îngrămădiți în vreo bombă de 2/2 (dar, na, sunt la capitală), deja acasă nu mai este acasă, ci o simplă și abstractă localitate natală. Cred că și eu am spus prostii de-astea la 20 de ani, dar timpul mi-a demonstrat că, indiferent pe unde te poartă vremelnicele valuri ale vieții, acasă rămâne acasă până te însori, până te muți cu soția într-un nou cuib, un nou acasă.

25.01.2017

Cum îi identifici?

          Ai în fața ta 5 tineri senzaționali:
- unul este un pictor desăvârșit;
- unul a citit zeci de romane polițiste;
- unul a urmărit numerose documentare geologice;
- unul este angajat la o mare companie de proiectare jocuri pe computer;
- unul este pasionat de urbanism și tot ce înseamnă amenajarea unui oraș;
          Nu știi fiecare la ce excelează. Cum poți afla aceasta adresându-le o singură întrebare sau cerință? Simplu! Îi rogi să realizeze un profil. Vei avea la sfârșit un portret profil, un profil criminalistic, un profil geologic, profilul unui personaj din jocuri video și un profil urban... Asta înseamnă să scoți polisemia din oameni!

12.01.2017

Detalii care pot modifica substanțial sensul textului

          O virgulă, o cratimă sau o sedilă așezată în mod eronat în comunicarea scrisă poate avea efecte radicale asupra mesajului transmis, chiar dacă la prima vedere par niște omisiuni nevinovate. Nu mă credeți? Priviți câteva exemple mai jos!

09.01.2017

Cacofoniofobia


          În rândul străjerilor limbii se constată o adevărată obsesie împotriva cacofoniilor. Unii o consideră o greșeală lingvistică, deoarece repetiția unei silabe (că, ca) poate deveni supărătoare. Apar înșirate pe te miri unde chiar și așa-zise cacofonii acceptate de nu știu ce foruri superioare: Ion Luca Caragiale, biserica catolică, banca comercială, tactica cavalerească etc. Mai mult, chiar și alăturarea altor sunete poate deveni disonantă: tata te-a tăiat. Termenul provine din grec. kakofonie și înseamnă sunet rău/urât (phonie + kakos).

07.01.2017

Buză, vultur, cer... Frumusețea sugestiei

          Mă fascinează utilizarea atât de sugestivă a fonemelor în exprimarea unor concepte sau sensuri în limba română. Bineînțeles, chestiunea e valabilă și pentru alte limbi. Vă voi exemplifica această idee a sugestivității cuvintelor în cele ce urmează, apelând la unele explicații de natură fonetică.

06.01.2017

A pune țara la cale

          Dacă tot vorbirăm mai înainte despre țări, mă întrebam adineauri care ar fi originea acestei unități frazeologice. A pune țara la cale înseamnă a discuta, a stabili ceva planuri, nu neapărat mărețe, sau poate căpăta o alură ironică la adresa unor persoane care doar pălăvrăgesc pe seama a varii chestiuni.
Foto 1. Boieri bucureșteni (conf. Cer și pământ românesc)

05.01.2017

Țară, patrie, stat. Delimitări terminologice

Foto 1. Țăran din Vrancea, 1931 (sursa: Cutia cu vechituri)

          Vom încerca a pricepe astăzi diferența dintre aceste trei noțiuni, deseori utilizate în contexte nepotrivite. „Câte țări independente sunt pe glob?” sau „Tu din ce patrie ești?” constituie astfel de formulări nefericite. Le vom lua pe rând pentru a înțelege semnificația.

04.01.2017

Limba Dulce. Început

Foto 1. Emblema blogului
          Purced astăzi, 4 din întâia a anului 2017, pe cărarea nestematei noastre limbi, trudind a vă descoperi și vouă, bunii mei cititori, sensul simplității, așa cum îl percep io, prin umilele mele cunoștințe și după inima mea. Pe acest drum, mai scurt sau mai lung, după cum va vrea Domnul, om parcurge împreună sintagme, sensuri, etimologii, forme și nuanțe, nădăjduind a pricepe-ntr-un final apartenența limbii la fundamentul firii naționale.