tag:blogger.com,1999:blog-87350570128707696732024-03-05T23:55:56.631+02:00Limba DulceAdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.comBlogger33125tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-84302637046652331652021-04-23T13:29:00.004+03:002021-04-23T13:29:33.547+03:00Apă chioară<div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-gDdi7xKISKoAwAVd0PLxw6HJ-15ztlG0ftzs5TqmShYN6-kF_ZE2nH6Eevbyuqeb5S9652M0veq5Srrl0M_WC6nrax6tmWZIfC2UD60ZtYkfZ5YH-kablUPu_APwMDs8cePUng8Vz4OL/s281/45.+apa-chioara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="281" data-original-width="179" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-gDdi7xKISKoAwAVd0PLxw6HJ-15ztlG0ftzs5TqmShYN6-kF_ZE2nH6Eevbyuqeb5S9652M0veq5Srrl0M_WC6nrax6tmWZIfC2UD60ZtYkfZ5YH-kablUPu_APwMDs8cePUng8Vz4OL/w127-h200/45.+apa-chioara.jpg" width="127" /></a></div><br /></div>Foaie verde-apă chioară,<div>Am uitat în astă țară</div><div>Adjectivul „chiară/chiar”</div><div>Și adverbul similar,</div><div>Însemnând cuvântul „clar”, </div><div>Ambele din latinescul „clarus”. Rar</div><div>mai știm astăzi aceasta </div><div>Și-am băgat „o” ca năpasta</div><div>În hidoasa „apă chiOară”,</div><div>Într-o limbă bolnăvioară.</div><div><br /></div><div>de Ionuț Tudose</div><div>23.04.2021</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-54877504534746037062020-07-29T11:46:00.001+03:002020-07-29T12:06:03.700+03:00„Notre-Dame de Paris”, de Victor Hugo<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivJ35CX0EXsPWfwPrijG3fHSTYPQntGPwaacTLr_LaEhTUr5DCFfi7WsFSqfumx_us4U7PeGW_tzs6r_NFSurBJ1_1ameNmk5hU4EkS1ZiEiq2HvHc1FRPWy1RusFGkf1ecTU-PJ6Oq9LZ/s595/43.+Notre+Dame+de+Paris+Victor+Hugo.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="595" data-original-width="373" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivJ35CX0EXsPWfwPrijG3fHSTYPQntGPwaacTLr_LaEhTUr5DCFfi7WsFSqfumx_us4U7PeGW_tzs6r_NFSurBJ1_1ameNmk5hU4EkS1ZiEiq2HvHc1FRPWy1RusFGkf1ecTU-PJ6Oq9LZ/w252-h400/43.+Notre+Dame+de+Paris+Victor+Hugo.jpg" width="252" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b> </b> Mă bucur că, după o secetă cumplită și îndelungată de la lectură, am citit romanul „Notre-Dame de Paris” de Victor Hugo. O monografie sau, mai degrabă, o secvență tragică a sfârșitului de Ev Mediu parizian, cu unele pasaje descriptive destul de plictisitoare pentru neinițiații în arhitectură ori pentru necunoscătorii orașului, dar cu un fir narativ captivant, chiar dacă destul de simplist și previzibil pe alocuri (asta nu înseamnă că elementele-surpriză lipsesc), și cu o schițare foarte reușită a protagoniștilor. </div>
<br />
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aceștia sunt foarte puțini și umplu cele aproape 600 de pagini sub forma unor încrucișări continue ale destinelor personale. De aceea, îți cam dai seama la un moment dat cine și ce va face. Romanul este deci ușor de urmărit, însă nu știi când începe și când se termină, intriga nu este un moment, ci mai degrabă un personaj. Dar nu vă așteptați să întâlniți personaje pozitive sau negative, înfruntarea clasică a binelui cu răul, ci toturi unitare care stârnesc cititorului ba simpatii și compasiune, ba antipatii profunde. Aș zice chiar un fel de Dostoievski la o scară mai mică, ce te cheamă să analizezi adâncimile psiho-emoționale omenești de tip total și antagonic. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O carte din care înveți, pentru a nu știu câta oară, complexitatea sufletului omenesc. Dragostea zbuciumată apare sub multiple aspecte (dragostea interzisă și sălbatică, dragostea tăcută, dragostea lașă, dragostea fățarnică și interesată carnal) și, la fel ca în viața reală, rămâne doar o himeră neîmplinită și absurdă, conducătoare adeseori, iată, spre pieire, când nu este însoțită de dreaptă judecată. Figura centrală feminină, în jurul căreia se croiesc toate conflictele, este o combinație nefericită de frumusețe candidă și naivitate copilărească enervantă, să nu-i spunem chiar prostie, de la care i se trage sfârșitul. Întâmplările te captivează, dar lăsăm cititorul să le descopere singur, fără a-i oferi alte detalii. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Da, o carte din care ai ce învăța și pe care aș recomanda-o chiar de la vârsta adolescenței, cu mențiunea că unui fraged tânăr, fără experiența lecturii, i se poate oferi derogarea de a parcurge „la repezeală” capitolele exagerat descriptive. Cocoșatul Quasimodo, frumoasa Esmeralda sau arhidiaconul Frollo pot fi ei înșiși un fel de cărți deschise care îți descoperă profunzimile omenești. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
Ceva fragmente de desene animate nu cred că îmi mai amintesc, dar consider romanul neadaptabil la această formă de artă, fără a-l schilodi. Este orice, mai puțin literatură pentru copii. Nici adaptări cinematografice nu am văzut, dar sunt absolut convins că niciuna nu se compară cu opera originală, adică cea scrisă, pe care, încă o dată, o recomand adolescenților, tinerilor sau mai puțin tinerilor dornici să se încordeze câteva zile la umbra vreunei turle de biserică de factură gotică. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose </div>
<div style="text-align: justify;">
29.07.2020</div>
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-SvE2GulUcikMK8Uwg02GFPwBHD3ZQrQnsIm7lj_ToL6T315uZjX4XMbiOs3TxTSPGbPff3VibiTRyBCD87yZI3aiOjAywIqBrDfCy8qtiK_jqHGOUawCONSScY2-cGWKYJn_OqpX4zaL/s1123/44.+Esmeralda.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1123" data-original-width="816" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-SvE2GulUcikMK8Uwg02GFPwBHD3ZQrQnsIm7lj_ToL6T315uZjX4XMbiOs3TxTSPGbPff3VibiTRyBCD87yZI3aiOjAywIqBrDfCy8qtiK_jqHGOUawCONSScY2-cGWKYJn_OqpX4zaL/w291-h400/44.+Esmeralda.jpg" width="291" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Esmeralda (<a href="https://www.deviantart.com/daughtergothel/art/La-Esmeralda-Dancing-428958151" target="_blank">Sursa</a>)</td></tr>
</tbody></table>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-82116666442279049502018-12-03T16:48:00.000+02:002018-12-03T16:48:05.246+02:00Barza și pruncii<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFXvapTZnFOU2z7YfWA_P0pF-3pGyp8yBtZT4QVVF9chaRdl8b3DJKInekQfgwJD04WvVrzEVob2b7cyEO1TNXekZwI5HjBxKdCucH8mEjhT_RQFphF34RcD3BnFWD0A73Fi-u00Bw4oPb/s1600/42.+Barza+si+copilul.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="508" data-original-width="670" height="151" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFXvapTZnFOU2z7YfWA_P0pF-3pGyp8yBtZT4QVVF9chaRdl8b3DJKInekQfgwJD04WvVrzEVob2b7cyEO1TNXekZwI5HjBxKdCucH8mEjhT_RQFphF34RcD3BnFWD0A73Fi-u00Bw4oPb/s200/42.+Barza+si+copilul.jpg" width="200" /></a> <b> De ce în limba română „copiii sunt aduși de barză”, ci nu de o altă pasăre? În orice colț al țării ai fi mers până mai ieri, dar și în multe alte culturi, copiilor li se explica <i>foarte clar</i> că au fost aduși de această gingașă vietate. În sensibilitatea sa, țăranul a ales barza din câteva motive: </b></div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;">este o pasăre de talie mare; vă dați seama că un bebeluș nu poate fi cărat de vrăbiuțe, nici măcar în universul arhaic ludic și imaginar. </li>
<li style="text-align: justify;">este albă, cel puțin cea care aduce copiii, albul fiind un simbol al purității, curăției, fecioriei, copilăriei. Doar nu vă imaginați corbi cărând copii... </li>
<li style="text-align: justify;">numai o pasăre cu ciocul mare și puternic poate aduce un prunc. </li>
<li style="text-align: justify;">și pelicanul are cioc mare, însă probabil că acesta duce copii numai în deltă, inclusiv copii de lipoveni sau tătari. Deci „i-a adus barza”, iar nu „i-a adus pelicanul”, deoarece barza este o pasăre comună pe întreg cuprinsul țării. </li>
<li style="text-align: justify;">își face cuibul în locurile înalte, pe stâlpi și coșuri nefolosite. Zboară, de asemenea, destul de sus în timpul migrației, fiind ridicată de curenții calzi ascendenți, de unde planează apoi până la următorul curent ascendent întâlnitt în cale. Ce să-i faci, e mare, grea și nu poate bate din aripi pe distanțe lungi. Este o pasăre a înălțimilor, a cerului, la fel cum pruncii sunt primiți de omul tradițional ca daruri ale cerului, ale lui Dumnezeu. </li>
<li style="text-align: justify;">este prietenoasă cu oamenii, populând satele. Vulturii crestelor sau bufnițele pădurii au alte priorități, nu cară copii. </li>
<li style="text-align: justify;">apare ca exemplu de fidelitate față de partener și este extrem de grijulie cu puii. Ar fi culmea să spui că „te-a adus cucul”. </li>
<li style="text-align: justify;">este, după cum am spus, o pasăre migratoare, deci vine de undeva și aduce ceva de acolo, nu se poate altfel... da, aduce copii. Știți când se întoarce din țările calde? Chiar în preajma datei de 25 martie, când sărbătorim Buna Vestire, adică ziua când Arhanghelul Gavriil o anunță pe Fecioara Maria că va avea un Prunc.</li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Barza este, așadar, o pasăre a Bunei Vestiri, de aceea aduce copii... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiJIFVLf8GqNTdyJeSoBkKWkthBIW4eZOtqEuPdxGvIkUk_Z31POChwvy81aI0hTf18Gk6PfljqFTvW7Gf88Kw85EeQvlEOWrtDD8ss2v96zq4GqepapoNUjkxw4UStlmqXPKZxZaecGzm/s1600/42.+buna_vestire.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="336" data-original-width="400" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiJIFVLf8GqNTdyJeSoBkKWkthBIW4eZOtqEuPdxGvIkUk_Z31POChwvy81aI0hTf18Gk6PfljqFTvW7Gf88Kw85EeQvlEOWrtDD8ss2v96zq4GqepapoNUjkxw4UStlmqXPKZxZaecGzm/s320/42.+buna_vestire.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose </div>
<div style="text-align: justify;">
3.12.2018</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-70033799354383076572018-10-28T00:24:00.000+03:002018-10-28T00:25:12.084+03:00Chestionar cu numerale pentru lucrarea mea de licență (Facultatea de Litere)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSddE8wDa31V4w_mQgiL7P1CltHDLXnSLG6Z0su5KViUlcFsKQ/viewform" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="374" data-original-width="391" height="191" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbAu3EjtcoHnLuVIYzXNFhRSzxzeGBwzMApxl1umaUwaLb5b8EWKPIl4UUC5KfNdFss1Qz9vpwIjNxuFPm_0Q9-cWSWEm_M2BZsPQvyCjK64CLHeAh6FMPS1yozCplskkvlr8VZTBHGncp/s200/ganditorul+-+Copy.png" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Dragi cititori, vă rog să mă ajutați completând acest chestionar! Durează 5 minute și nu vi se solicită date de identitate. Sunt student la Facultatea de Litere (Universitatea din București) și realizez pentru lucrarea de licență următorul sondaj privind folosirea numeralului în diverse situații de comunicare.
Pentru fiecare propoziție, vă rog să bifați varianta pe care o considerați cea mai potrivită pentru a completa spațiile punctate (dar fără a consulta alte surse)! Nu uitați să apăsați la final pe TRIMITEȚI (SUBMIT)! Vă mulțumesc pentru timpul acordat!<b> <a href="https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSddE8wDa31V4w_mQgiL7P1CltHDLXnSLG6Z0su5KViUlcFsKQ/viewform">CLICK AICI</a> </b>pentru a începe!
<br />
<br /></div>
de Ionuț Tudose<br />
28.10.2018
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-85633562478925349762018-03-06T23:30:00.000+02:002018-03-06T23:38:07.396+02:00Expresii bine măsurate<div style="text-align: justify;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhozjmc5SJWSW-lFRlxnhAlze9lEiPoTCNZdt-KA2YSLK4twbDLLtG-CKi9lxzj857F3UTOz8Yv1iuvi-lf_tmgfOh8VWGPEEvdk2_uew8BdGiJQm99LDPaxzegs8wOj1OWRArIz6eE0zmS/s1600/2005+aprox_fosta_posta.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="593" data-original-width="800" height="148" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhozjmc5SJWSW-lFRlxnhAlze9lEiPoTCNZdt-KA2YSLK4twbDLLtG-CKi9lxzj857F3UTOz8Yv1iuvi-lf_tmgfOh8VWGPEEvdk2_uew8BdGiJQm99LDPaxzegs8wOj1OWRArIz6eE0zmS/s200/2005+aprox_fosta_posta.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Fig.1. PTTR comunist</i></td></tr>
</tbody></table>
Pe vremea maidanelor postdecembriste ale micuțului nostru burg, prăfuite de înseși tălpile copilăriei, auzeam o droaie de vorbe, rămase pentru mine adevărate enigme lingvistice ani de-a rândul. Hai să vă înșir numai câteva dintre ele.<br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
Mai întâi observam de la distanță vreun prieten și încercam să-l surprind, dar el mi-o reteza scurt: „Stai cuminte, că <b>te-am văzut de la o poștă</b>!” Cum adică de la o poștă? Prima chestie care ne trecea prin cap era clădirea butucănoasă ca un cub de vizavi, celebrul PTTR comunist: „Păi uite, te duci la poștă și eu mă uit la tine de aici. Deci te văd de la o poștă”. „Ba nu, asta înseamnă că mă vezi <i>de la poștă</i>, nu <i>de la <u>o</u> poștă</i>”. De fapt originea expresiei este mult mai veche decât PTTR-ul, însă are, bineînțeles, legătură cu poșta, serviciu esențial încă din vremi voevodale, când, mai ales informațiile scrise, dar și diverse obiecte, erau duse în întreaga țară de către delegați călare sau cu diligența (poștalionul). Distanța medie dintre popasuri, să le zicem strămoșii oficiilor poștale de astăzi, era de aproximativ 20 km. Această lungime corespundea unității de măsură denumite... poștă. Deci, expresia hiperbolizantă <i>a vedea pe cineva de la o poștă</i> înseamnă a vedea pe cineva de la o distanță foarte mare.
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ7DeXHo6L1rWaaSyboNIKEi-j7QRZu5t7MyNwhnpS4eUmKpSOdJt_fuLv2M8ufajrzxiWFb10Co2820rktD5j3YuAwkKN0cNtwvVaPqUy-N1elFfdZy-Gwkd7x7um6-B9d4HjgTlQE9J5/s1600/diligenta.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="660" data-original-width="1024" height="257" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ7DeXHo6L1rWaaSyboNIKEi-j7QRZu5t7MyNwhnpS4eUmKpSOdJt_fuLv2M8ufajrzxiWFb10Co2820rktD5j3YuAwkKN0cNtwvVaPqUy-N1elFfdZy-Gwkd7x7um6-B9d4HjgTlQE9J5/s400/diligenta.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig. 2. Diligență Horezu (sursa foto: <a href="https://horezusuntemnoi.ro/diligenta-simbolul-horezului-in-vremuri-trecute/">horezusuntemnoi</a>) </i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Apoi mi-amintesc de căpățânoși, batjocoriți mereu că <b>aveau capul cât banița</b>. Pricepeam că este o ironizare a volumului căpățânesc, dar nu știam ce e aia <i>baniță</i>. Toți o asociam, datorită rezonanței, cu o căpiță de fân – baniță, căpiță, căpățână... tot aia e... Totuși mai apărea câte unul, necăpățânos, care se văita de dureri de cap, de la vreo gripă sau mahmureală: Ah, am capul cât banița! Adică îl simțea greu. Hmm, deci banița e ceva mare și greu, însă nu o căpiță, că asta e ușoară, doar e din fân. Era de fapt tot o unitate de măsură, corespunzătoare cu 40 de ocale, adică circa 51 kg. Baniță se mai numea și vasul standardizat pentru unitatea respectivă, care, v-ați prins deja, era mult mai mare decât capul omului... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGbqhIph5BXcHYG3mRDpD4Y8gV0g10-pyG08R3kTO-mi90IwmKQUYs7ODVlMYdiVC_EgkWeZ9wgBe97aqFJTcqhXrhswDHC-kpK88OmQGcGn_fLz3dBbtqeGiTENNwsEkE8_fUz9uvL5nR/s1600/banita.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="375" data-original-width="500" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGbqhIph5BXcHYG3mRDpD4Y8gV0g10-pyG08R3kTO-mi90IwmKQUYs7ODVlMYdiVC_EgkWeZ9wgBe97aqFJTcqhXrhswDHC-kpK88OmQGcGn_fLz3dBbtqeGiTENNwsEkE8_fUz9uvL5nR/s400/banita.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig. 3. Baniță </i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nasol să fii căpățânos! Înseamnă că n-ai avut niciun <b>dram de noroc</b>. Am zis <i>dram</i>, cu pluralul <i>dramuri</i>? Adică unitatea de măsură, folosită de asemenea în Țările Române, pentru evaluarea masei (3,38 g) sau pentru volum (3,22 – 3,80 cm3). </div>
<div style="text-align: justify;">
Mă rog, în lumea noastră plină de prejudețe, glume pe seama fizicului se făceau mereu. Dacă cineva pupa norii cu fruntea, se zicea despre el că e <b>înalt ca o prăjină și prost ca o bășină</b>. De ce nu înalt ca parul sau ca ciomagul sau ca stâlpul? Pentru că prăjina nu se referea numai la lemn, ci, ca să fim în continuare în concordanță cu subiectul articolului, se referea și la unitatea de măsură a lungimii (înălțimii în cazul de față) egală cu 6,69 m. Fără îndoială că nu existau oameni atât de înalți, însă tocmai în această exagerare constă hazul expresiei, la fel ca la baniță. În același registru se păstrează și <b>a nu-i ajunge cuiva nici cu prăjina la nas</b>, îngâmfarea fiind întotdeauna asociată nasului pe sus.</div>
<div style="text-align: justify;">
Apropo de caracterul mai puțin virtuos, unii copii mici și foarte obraznici aveau prostul obicei de <b>a scoate limba de-un cot</b>. P-asta chiar n-o mai pricepeam... Cum adică să scoți limba până la cot? Ce treabă are gura cu cotul? În fine, cotul (pl. coți) este și el o veche unitate de măsură a lungimii, echivalent cu 63,7 cm/ 66,4 cm, adică distanța de la vârful degetului mijlociu până la cot. </div>
<div style="text-align: justify;">
La fel, palma reprezenta lungimea de la vârful degetului mic până la vârful degetului mare, ținute bine întinse și îndepărtate, sintagma omniprezentă <b>palmă de pământ</b> amintindu-ne mai degrabă de vechea unitate de măsură, decât de palma însăși: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
„Nu vom ceda nicio palmă de pământ </div>
<div style="text-align: center;">
Chiar de vom intra-n mormânt” </div>
<div style="text-align: center;">
(cântec patriotic românesc) </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Micul târg suporta chiar în centrul său câteva bombe ordinare, unde-și duceau veacul bețivii. Ei nu beau un pahar, ci <b>o dușcă, o litră</b> sau <b>o cinzeacă</b>. A bea o dușcă înseamnă a bea o cantitate de alcool dintr-o singură înghițitură. Litra o asociam în mod eronat cu litrul. Dar ăștia numeau litră un păhărel, nu un bidon de 1 litru. Abia ce-am aflat că și litra era o veche unitate de măsură a volumului, echivalentă cu 0,322/ 0,38 l. Cinzeaca are probabil ca etimon numeralul cincizeci și era echivalentă a 0,16 l, cam cât un pahar pentru bețivi.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8rx8JkqvyanD1bPLSR7PnSRzGvnhZro6OChPiZBAXRby0IN7X-dXtZu6TCMUPBjdrNllE6K5JHKmpdTNoh1hwEKFRQbQMeDV-cHMOvXoI-IFTfzja27QN4JktIkKmYia_YBb6ndlsqA0-/s1600/betivi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="348" data-original-width="620" height="223" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8rx8JkqvyanD1bPLSR7PnSRzGvnhZro6OChPiZBAXRby0IN7X-dXtZu6TCMUPBjdrNllE6K5JHKmpdTNoh1hwEKFRQbQMeDV-cHMOvXoI-IFTfzja27QN4JktIkKmYia_YBb6ndlsqA0-/s400/betivi.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig. 4. De la muncă...</i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
În final, în loc de concluzie, ne mutăm puțin din planul realului în cel al ficționalului sau verosimilului, amintindu-ne din școala primară episodul cu domnitorul Cuza și ocaua mică, de la care ne-a rămas expresia <b>a prinde pe cineva cu ocaua mică</b>, adică a-l prinde cu minciuna, cu înșelătoria. Ocaua avea circa 1,27 kg, în legenda cu Vodă târgoveții, adică străbunicii piețarilor din anii ’90, ușurând-o inexplicabil în favoarea lor... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9AZtfq7zUTpnE3lbfd51d_BbtcTlHhY6jDtUoUvETdG9SkxrkxvzowQpBJYIKH3PBPyH8Zqc46LwLizIhyphenhyphenYm7HPoWxXHqnMohaXqcBbw2ydgCBs2BX537zqEmv7Hjyw4Shtyo1EIRhMaS/s1600/ocale.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="365" data-original-width="680" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9AZtfq7zUTpnE3lbfd51d_BbtcTlHhY6jDtUoUvETdG9SkxrkxvzowQpBJYIKH3PBPyH8Zqc46LwLizIhyphenhyphenYm7HPoWxXHqnMohaXqcBbw2ydgCBs2BX537zqEmv7Hjyw4Shtyo1EIRhMaS/s400/ocale.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig. 5. Oca</i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Bibliografie </b></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.patrimoniuimaterial.md/ro/pagini/registrul-fi%C8%99ele-elementelor-de-patrimoniu-cultural-imaterial-cunostin%C8%9Be-practici-%C8%99i-simboluri/unit%C4%83%C5%A3i-vechi-de-m%C4%83sur%C4%83">Patrimoniu imaterial </a></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Unit%C4%83%C8%9Bi_de_m%C4%83sur%C4%83_rom%C3%A2ne%C8%99ti_vechi">wikipedia </a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose </div>
<div style="text-align: justify;">
6.03.2018</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-17485369846431025852018-01-31T21:00:00.001+02:002018-01-31T21:00:41.596+02:00Convorbirea telefonică (problemă de logică)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj289JjS37U_Q3d1PgKR5NF9Idaujgn6EAvPfQ7e25UQ41siNaKyE4uRKbCVJ9YL7zLpivbhVXzJGq2pOLVS0LbbcD5BPWFcWGps_tfe9vYTr0tvGTXygq12Oo1q6dl8-WWzGbYDxazyKX6/s1600/telefon+antic+functional.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1000" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj289JjS37U_Q3d1PgKR5NF9Idaujgn6EAvPfQ7e25UQ41siNaKyE4uRKbCVJ9YL7zLpivbhVXzJGq2pOLVS0LbbcD5BPWFcWGps_tfe9vYTr0tvGTXygq12Oo1q6dl8-WWzGbYDxazyKX6/s200/telefon+antic+functional.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
În urmă cu o sută de ani, la o instituție sună telefonul. Cineva ia casca la ureche, ascultă cu atenție și apoi strigă în receptor:</div>
- Cu cine vreți să vorbiți?<br />
- … (Neinteligibil)<br />
<a name='more'></a>- Sardea?<br />
- … (Neinteligibil)<br />
- Fudulea?<br />
- … (Neinteligibil)<br />
- Ziceți pe litere ca să înțeleg…<br />
- S, de la sporovăială.<br />
- Aha, S de la sporovăială. S-a înțeles!<br />
- U de la ucigă-l toaca, R de la recapitulare.<br />
- Să recapitulăm până aici. Care va să zică, S de la sporovăială, U de la ucigă-l toaca, R de la recapitulare. Ziceți mai departe!<br />
- D de la damigeană…<br />
- D de la ce?<br />
- De la damigeană și U de la ulcică. SURDU. M-ai înțeles?<br />
- Da, da, SURDU. Dar noi n-avem pe nimeni SURDU aici. N-ați greșit numărul?<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Ce a urmat nu contează. Am reprodus dialogul, pentru că el conține o precizare inutilă. Știți ce anume?
</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-59370975157840056552018-01-30T14:16:00.002+02:002018-01-30T14:16:13.044+02:00Elemente specifice ale subdialectului muntean<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiwzgQviusufans2WJ0m-WcoG8BOf3osm9RM-sVfQOQ258XZdahZvX7iV-Ye7g8QvHA6wduRkwSdLo8v-cpe6OImU9b1J5N1twDl9r-CKxhO5h9PATVxrtyn64UPhUdD_Y-1LqVkci1K36/s1600/limba_romana.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="480" height="125" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiwzgQviusufans2WJ0m-WcoG8BOf3osm9RM-sVfQOQ258XZdahZvX7iV-Ye7g8QvHA6wduRkwSdLo8v-cpe6OImU9b1J5N1twDl9r-CKxhO5h9PATVxrtyn64UPhUdD_Y-1LqVkci1K36/s200/limba_romana.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Subdialectul muntean grupează graiurile sudice și sud-estice ale dialectului dacoromân, fiind vorbit în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Transilvaniei (mai ales în Țara Făgărașului/ Oltului, Țara Bârselor și Țara Momârlanilor/ Valea Jiului), Cadrilater (Dobrogea de Sud), Timocul bulgăresc și alte localități din dreapta Dunării.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br /><br />
<div style="text-align: justify;">
În zonele marginale, subdialectul muntean preia elemente de la cele învecinate, așa cum se întâmplă în zona Mehedinți – Severin (contact cu cel bănățean), centrul și vestul Transilvaniei (întrepătrunderea mai multor subdialecte) sau zona Râmnic – Putna – Bacău – Covurlui – Galați – Brăila (contact cu subdialectul moldovean). Unii cred, în mod eronat, că acesta coincide în totalitate limbii literare, fapt infirmat de cele ce urmează. Subdialectul muntean a constituit doar fundamentul, scheletul construirii limbii literare, care a preluat destule elemente și din celelalte graiuri.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXoj8xl4RVHg29ZfJcJrlOp2tbWQcF8FtoS7LQ7ALkrO0kR72CGDZ9pwCuunqjqiQEOixPIx1Ywf-LwknG8Br2G3_d1m7B-jSP3eZjRZaGJvsRq61NJZlT9j_sS-jgAJTbxG2xtPuUSAd3/s1600/harta.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1318" data-original-width="1600" height="327" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXoj8xl4RVHg29ZfJcJrlOp2tbWQcF8FtoS7LQ7ALkrO0kR72CGDZ9pwCuunqjqiQEOixPIx1Ywf-LwknG8Br2G3_d1m7B-jSP3eZjRZaGJvsRq61NJZlT9j_sS-jgAJTbxG2xtPuUSAd3/s400/harta.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig.1. Repartiția spațială a subdialectului muntean </i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Graiurile aparținătoare acestui subdialect sunt cel oltenesc și cel muntenesc tipic, care a constituit baza construirii limbii literare. Interesant este faptul că și în Dobrogea s-a vorbit un grai aparte, dobrogean sau <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_dician">dician</a>, absorbit însă aproape în totalitate de cel muntenesc tipic și de limba literară. Sunt îndeplinite toate premisele social-istorice pentru a deduce existența în trecut a unui grai bine individualizat în această regiune: În primul rând, Dobrogea a făcut parte doar sporadic din Țara Românească, intrând definitiv în componența României abia la 1878. Dunărea a constituit de asemenea o graniță naturală cu Muntenia, iar în al treilea rând majoritatea românească a fost aici relativă, fiind mai degrabă parte a unui mozaic etnic (greci, turci, tătari, bulgari, lipoveni etc.), fiecare influențând limbajul românilor. După 1878 s-au făcut repopulări cu români munteni, dar și cu români și aromâni din Bulgaria, prin schimburi de populații, pierzându-se astfel acest grai.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din punct de vedere <b>fonetic</b>, subdialectul muntean se caracterizează prin: </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;">anteriorizarea vocalei centrale [ă] în [e] ca în cuvintele <i>ușe, nașe, țigare, beutură</i> pentru <i>ușă, nașă, țigară, băutură</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">centrarea vocalelor anterioare [e] și [i] în [ă] și [î], de obicei în cuvinte monosilabice, când însoțesc consoane ocluzive explozive: <i>pă, dă, dă pă/ du pă, dân</i>; sau grupul ocluzivă-sonantă: <i>pân</i> sau fricativă:<i> să</i>; pentru <i>pe, de, de pe, din, prin, se</i>. Transformarea poate fi pusă pe seama rapidității vorbirii, vocalele anterioare necesitând o articulare mai încordată decât cele centrale. În alte situații s-au dezvoltat variante diferite, pătrunzând în limba literară cele muntenești. De exemplu lat. <i>vesicula</i> a devenit în subdialectul muntean <i>bășică</i>, iar în cel moldovean <i>beșică</i>. La fel, lat. <i>vissina</i> a devenit <i>bășină</i>, respectiv <i>beșină</i>. În Oltenia apar formele <i>cuțât, cântasăm, mărunțăl, găsât</i> pentru <i>cuțit, cântasem, mărunțel, găsit</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">închiderea vocalei cu deschidere medie [e] în [i]: <i>boalili, fetili, frati-miu</i> pentru <i>bolile, fetele, frate-meu</i>. În Oltenia apar formele <i>gălbinuș, di la</i> pentru <i>gălbenuș, de la</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">în unele zone (Prahova, Buzău etc.) se închide [ă] final neaccentuat la [â] șoptit, ca în <i>sorî-mea</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">se păstrează [i] final asilabic după [z, ț, ș, j], ca în <i>scoți, auzi, coji, moși</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">au loc diftongările <i>câine, mâine, pâine</i>, spre deosebire de <i>câne, mâne, pâne</i> din graiurile nordice și nord-vestice. </li>
<li style="text-align: justify;">labialele p și b sunt palatalizate doar incipient: <i>ph’ept, byine</i> pentru <i>piept, bine, </i>spre deosebire de Moldova, unde sunt palatalizate total, <i>chiept</i>, <i>ghine/ghini</i>.</li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din punct de vedere <b>morfologic</b>, se disting următoarele: </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;">similitudinea de număr la persoana a III-a indicativ prezent a verbelor de conjugarea a II-a, a III-a și a IV-a: <i>el merge – ei merge</i>, <i>el cade – ei cade</i>, <i>el gândește – ei gândește</i>. Situația apare uneori și la imperfect (<i>ei făcea</i>) sau perfect compus (<i>ei a făcut</i>). </li>
<li style="text-align: justify;">utilizarea perfectului simplu (pentru acțiuni recente), specific graiului oltenesc. Este folosit frecvent însă și în zona subgraiurilor de contact din Teleorman, Vlașca (Giurgiu), Vâlcea, Argeș. </li>
<li style="text-align: justify;">flexiunea în gen și număr a pronumelui semiindependent (articol genitival) <i>al, a, ale</i> etc., spre deosebire de graiurile nord-vestice, unde este invariabil, <i>a</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">formele flexionare ale articolului <i>cel</i> sunt <i>ăl, a, ăi, ale (ăle)</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">pronumele și adjectivele demonstrative de apropiere și de depărtare au forma: <i>ăsta, asta, ăștia, astea </i>(<i>ăstea</i> - Oltenia), respectiv <i>ăla, aia, ăia, alea</i> (<i>ălea</i> - Oltenia), față de <i>aista, ista, acesta, acela/așela</i> etc. din graiurile nordice și nord-vestice.</li>
<li style="text-align: justify;">forme iotacizate ale verbelor: <i>auz, râz, scoț, pui, spui</i>, pentru <i>aud, râd, scot, pun, spun</i>. </li>
<li style="text-align: justify;">preferința pentru conjunctiv în loc de infinitiv în unele predicate complexe: <i>pot să cânt</i>, <i>știu să scriu</i>, față de <i>pot cânta</i>, <i>știu a scrie,</i> folosite în graiurile nordice și nord-vestice.</li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din punct de vedere <b>lexical</b>, subdialectul muntean se caracterizează prin: </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;">evoluții diferite față de celelalte arii ale unor termeni, care s-au impus sau nu literar: <i>gresie, burtă, ghionoaie, barză, a certa</i>, față de <i>cute, pântece (pântec/ pâncete/ dobă/ foale), cucuvea, cocostârc, a sfădi</i> în graiurile de nord și nord-vest. </li>
<li style="text-align: justify;">diverse <a href="http://www.regionalisme.ro/index.php/list/Graiul+muntenesc/1.xhtml">regionalisme</a>, multe de origine turcească (dar și bulgară, sârbă, țigănească sau necunoscută). Unele au intrat în registrul popular din întreaga limbă. Exemple de regionalisme: abitir, berechet, beșteli, brambura, bleandă, buleandră, buleașcă, bălăcări, calabalâc, cogeamite, dambla, damblagi, dandana, gealat, gogonat, haleală, hălăciugă, jagardea, lubeniță, măgăoaie, mormoloc, nițel, nițică, paiantă, paparudă, paporniță, pârleaz, sictir, tăgârță, tălâmb, șandrama, borac, canci, călâi, șoavă, japcă, zălud, ioc, acia, acoloșa, acoalea, acușica. </li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În loc de concluzie, putem constata că numeroase elemente definitorii ale subdialectului muntean nu au pătruns și în limba literară, ceea ce demonstrează că aceasta s-a construit pe baza tuturor graiurilor, ci nu doar pe cele sudice și sud-estice. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Bibliografie </b></div>
<div style="text-align: justify;">
Saramandu, N., Nevaci, M., <i>Sinteze de dialectologie română</i>, Editura Universitară, București, 2013. </div>
<div style="text-align: justify;">
* <a href="http://www.regionalisme.ro/index.php/list/Graiul+muntenesc/1.xhtml">Regionalisme.ro, <i>Graiul muntenesc</i></a>, accesat pe 14,1,2018 </div>
<div style="text-align: justify;">
* Wikipedia.org, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_dician"><i>Graiul dician</i></a>, accesat pe 14.1.2018</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-57312830406292289512018-01-13T17:55:00.001+02:002018-01-29T15:44:46.568+02:00Povestea porumbelului<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7eHqOqz7HGe5ptfZRawqgQ6oViDETwks-aD6jwnztgXp6EgAh7C7umTlVVM3w3VQOhUqXhbtJOrd7W3HAdDM3LOY5crFKkQV7FjzIDUWt0U6T8FKsxl3q_Pyno-1Gp6G6npRqrMqdfbsM/s1600/porumbel.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="571" data-original-width="800" height="142" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7eHqOqz7HGe5ptfZRawqgQ6oViDETwks-aD6jwnztgXp6EgAh7C7umTlVVM3w3VQOhUqXhbtJOrd7W3HAdDM3LOY5crFKkQV7FjzIDUWt0U6T8FKsxl3q_Pyno-1Gp6G6npRqrMqdfbsM/s200/porumbel.JPG" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu ocazia sărbătorii Botezului Domnului și până la odovanie se cântă foarte des cunoscutul tropar: „<i>În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat/ că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te/ şi Duhul în chip de <u>porumb</u> a adeverit întărirea cuvântului/ Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!”</i> </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><span style="text-align: justify;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: justify;"><span style="text-align: justify;">În multe biserici, dascălii, printr-un gest de hipercorectitudine lingvistică, rostesc </span><i style="text-align: justify;">porumbel</i><span style="text-align: justify;">, în loc de </span><i style="text-align: justify;">porumb</i><span style="text-align: justify;">. Ce să caute porumbul în versurile astea?! Doar nu-i este foame cuiva. N-ar avea logică... </span></span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Totuși, timp de secole, frumoasa pasăre s-a numit <i>porumb</i>, de la latinescul <i>polumbus</i>. Asta până acum vreo trei veacuri, când se răspândește și în Muntenia planta adusă mai ‘nainte de pe tărâm american. Localnicii, văzând forma și foile știuletelui, i-au zis <i>porumb</i>. Tot după criteriul asemănării, moldovenii i-au spus <i>păpușoi</i>.<br />
<br />
Dar ce să te faci cu noua confuzie iscată? Și ăla e <i>porumb</i>, și celălalt e tot <i>porumb</i>... Apăi să alintăm pasărea, că-i mai gingașă, <i>porumbel</i> să-i zicem și rezolvăm astfel problema! Zis și făcut. Așa a apărut tânărul porumbel, iar troparul bisericesc, prin glasul său frumos de arhaic, ne oferă aduceri-aminte ale bătrânului <i>porumb</i>...
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3XMWFqsJbE8MPBNiLTwbTFLtTHy-9t8WPloJyEHapqb7PvujWSfd2AUxByOa1jgDY4TR-sPBfEcM5JCuYLUj55vNqLgaMSspRBSmUgh0xdwip66HVL2WZXyocUK5mSBVVv_LPG8TTpysh/s1600/botezul-domnului.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="640" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3XMWFqsJbE8MPBNiLTwbTFLtTHy-9t8WPloJyEHapqb7PvujWSfd2AUxByOa1jgDY4TR-sPBfEcM5JCuYLUj55vNqLgaMSspRBSmUgh0xdwip66HVL2WZXyocUK5mSBVVv_LPG8TTpysh/s400/botezul-domnului.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-83760707949800613802018-01-06T00:12:00.000+02:002018-01-06T00:12:00.273+02:00Știi când să scrii cu literă mare? (test)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4W9hpeXGEuHsuzv1jAG2GhgIjIe4vEaBmzF4aqPYiVzyiimbu5v2CyzJ8q-G9wGVJUXivltjrG3EBTHlnEumqN0wMLqGK6LRh9ndhT16Ez0O1YOYj9oGyaDGSXFrocYcyYM4hmGaLU-Xw/s1600/litera_e_de_mana.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1064" data-original-width="1538" height="138" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4W9hpeXGEuHsuzv1jAG2GhgIjIe4vEaBmzF4aqPYiVzyiimbu5v2CyzJ8q-G9wGVJUXivltjrG3EBTHlnEumqN0wMLqGK6LRh9ndhT16Ez0O1YOYj9oGyaDGSXFrocYcyYM4hmGaLU-Xw/s200/litera_e_de_mana.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Acesta este al treilea test din incitanta și distractiva serie prin care învățăm să scriem corect românește. Și de data aceasta aveți variante de răspuns, trebuind să o alegeți pe cea care se potrivește în spațiul punctat. Aveți 30 de enunțuri și 5 minute la dispoziție. Succes! Aștept comentarii cu rezultatele dumneavoastră. </div>
<br />
<a name='more'></a><br />
<a href="https://www.purposegames.com/game/HZETVYVfVra">Click aici sau pe imagine pentru a juca! </a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.purposegames.com/game/HZETVYVfVra"><img border="0" data-original-height="410" data-original-width="538" height="303" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzDVR30woWKRxOVlf-i1M2EFbixUZlkNqXyLpL9tCWPvFVSoKeg_ECvFMpJJ9UUvtaOLRPXR7SF_FqfQkb5E0q7exUmT3zksWb7mypHx40HJAvgYDyPTmDCfTJmUp0IZ7_JEW8bLbwO8EH/s400/litera_mare_test.png" width="400" /></a></div>
de Ionuț TudoseAdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-70434934614658349322018-01-03T10:39:00.000+02:002018-01-03T11:51:30.177+02:00De ce să spunem „trei de i” ci nu „trei i”<div style="text-align: left;">
<div style="text-align: left;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhI-BpEWqHak-5J3c3goW2xMM1HeXUEwGmXDAyWVyK6bklpguWgLLU0-JnOp_K4CpcI35xCIVDPp_fXpBqIjAMEiN0zhKz6W7vhw4ULKtPt62uAMfsiFFsF5C1sY9SzwHhlY0mSc512Kg5q/s1600/Teacher-PNG-HD.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="536" data-original-width="446" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhI-BpEWqHak-5J3c3goW2xMM1HeXUEwGmXDAyWVyK6bklpguWgLLU0-JnOp_K4CpcI35xCIVDPp_fXpBqIjAMEiN0zhKz6W7vhw4ULKtPt62uAMfsiFFsF5C1sY9SzwHhlY0mSc512Kg5q/s200/Teacher-PNG-HD.png" width="166" /></a><span style="text-align: justify;">Mulți apelează la următoarea argumentație logică: tot ce este sub 20 nu primește prepoziția </span><i style="text-align: justify;"><b>de</b></i><span style="text-align: justify;">. Din moment ce nu spunem </span><b style="text-align: justify;"><i>patru de mere</i></b><span style="text-align: justify;">, ci </span><b style="text-align: justify;"><i>patru mere</i></b><span style="text-align: justify;">, nu vom spune nici</span><b style="text-align: justify;"><i> patru de i</i></b><span style="text-align: justify;">, ci </span><b style="text-align: justify;"><i>patru i</i></b><span style="text-align: justify;">. Interesant argument! Dar iată mai jos ce confuzii se pot produce în anumite situații, când nu atașăm prepoziția </span><b style="text-align: justify;"><i>de</i></b><span style="text-align: justify;">: </span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<a name='more'></a><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8St7UL64yLjLLOc6UiJvFPJImFjaHBytXazACNSwGoENbz7CK6ZD26QBMI8BOYc2TTRAuHY4H3rYP7VFMvplMWkhdTP6ShL3QCox-QumTTYTqCgPUCmTYMjLQVf7tFZX4xesD5kfJJ2e3/s1600/i_uri.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="930" data-original-width="1600" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8St7UL64yLjLLOc6UiJvFPJImFjaHBytXazACNSwGoENbz7CK6ZD26QBMI8BOYc2TTRAuHY4H3rYP7VFMvplMWkhdTP6ShL3QCox-QumTTYTqCgPUCmTYMjLQVf7tFZX4xesD5kfJJ2e3/s400/i_uri.png" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz_gihYZA5FFrBJKFVHwn6r2QMc9u0cavCGa4T5KW4zqf-jrRcwCEEK9ng4zhOMKImKUV1nwUwdes97R9uZIs6dN8d_9oWEVd4kyvie-W5N6QGS2B9USG5uOgLSMtbAbpS9wDUevI_MdS8/s1600/doi_10.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="930" data-original-width="1600" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz_gihYZA5FFrBJKFVHwn6r2QMc9u0cavCGa4T5KW4zqf-jrRcwCEEK9ng4zhOMKImKUV1nwUwdes97R9uZIs6dN8d_9oWEVd4kyvie-W5N6QGS2B9USG5uOgLSMtbAbpS9wDUevI_MdS8/s400/doi_10.png" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMVRWSTpvvWRwd9zmJTILwmFEANhBSQ9dnc90Rc93MoFFkN1m2r1O82gc98OPyc9PiZaQnOjP43lXuWq_B0V32FC0M-oQQf826ju6VJOwGVa09HUgX_ao_bCt6xt4XY7_x-0yMGAIp3kbw/s1600/note.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="930" data-original-width="1600" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMVRWSTpvvWRwd9zmJTILwmFEANhBSQ9dnc90Rc93MoFFkN1m2r1O82gc98OPyc9PiZaQnOjP43lXuWq_B0V32FC0M-oQQf826ju6VJOwGVa09HUgX_ao_bCt6xt4XY7_x-0yMGAIp3kbw/s400/note.png" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqNue1fgcPoRBpPd_HTEF7BA4dNxyNlJmELwRVlR0KPLKrKT9ocIkRCaFvcpLAMXp1rx1dEV_QHULIgdILsBcfqQfeaFvljApkivpcyHi_Tv2GZ1Pw3svBY7jJpOZ1OSmqltC5ptrub12E/s1600/fete.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="930" data-original-width="1600" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqNue1fgcPoRBpPd_HTEF7BA4dNxyNlJmELwRVlR0KPLKrKT9ocIkRCaFvcpLAMXp1rx1dEV_QHULIgdILsBcfqQfeaFvljApkivpcyHi_Tv2GZ1Pw3svBY7jJpOZ1OSmqltC5ptrub12E/s400/fete.png" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ59EJ8YFdE0iJZtcmIPTV8sJuq5aDvHQAWq7Mg6xOk8ZQlUjK-NNYNuC_YUwwABYY8p-hHfF0ZusEL6sfKZsXjfwedpi4DidICFd1CTkX4Ex0E1ZqBW6K4qfFwkDgjkkTcxN7yQo7TzMi/s1600/starturi.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="930" data-original-width="1600" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ59EJ8YFdE0iJZtcmIPTV8sJuq5aDvHQAWq7Mg6xOk8ZQlUjK-NNYNuC_YUwwABYY8p-hHfF0ZusEL6sfKZsXjfwedpi4DidICFd1CTkX4Ex0E1ZqBW6K4qfFwkDgjkkTcxN7yQo7TzMi/s400/starturi.png" width="400" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
După cum se observă, utilizarea lui <b><i>de</i></b> este necesară în cazul cuvintelor în metalimbaj, adică în cazul cuvintelor care au un înțeles deasupra înțelesului lor obișnuit (substantivizate sau resubstantivizate). De exemplu, „fete” nu se referă la… fete, ci la textul „fete”. „10” face referire la o notă, pierzându-și oarecum trăsătura sa de cuantificator. De asemenea, „start” nu se referă la momentul începerii cursei, ci la niște cartonașe pe care scrie „start”. </div>
<div style="text-align: justify;">
Deci termenii în metalimbaj, pentru evitarea confuziilor, vor fi separați de numeral prin prepoziția <b><i>de</i></b> sau, dacă situația e posibilă, li se poate atașa desinența de neutru-plural, separată prin cratimă: <b><i>doi de i</i></b> sau <b><i>două i-uri</i></b>, <b><i>doi de start</i></b> sau <b><i>două start-uri</i></b> (cu referire la cartonașele pe care scrie „start”),<b><i> trei de da</i></b> sau <b><i>trei da-uri</i></b>, <b><i>trei de 10</i></b> (dar nu și <b><i>trei 10-uri</i></b>) etc. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose
</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-19524334896479906992017-12-29T10:25:00.000+02:002017-12-29T23:55:48.605+02:00Poți pune cratima corect? (test)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMRQuba_J31QyXUdQ6CgHcd_DhPOFbRvOXtsnB-GRTySKCdhdoBgLZvOtnhQcvBuiAaPm-Cq1yYuPUbtCsdCxuRBZOOcnnnHNG8qNl-9fODwfMXysGW3_BGaBdahcenTDLo5csjWjAi5_p/s1600/cratima.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="782" height="153" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMRQuba_J31QyXUdQ6CgHcd_DhPOFbRvOXtsnB-GRTySKCdhdoBgLZvOtnhQcvBuiAaPm-Cq1yYuPUbtCsdCxuRBZOOcnnnHNG8qNl-9fODwfMXysGW3_BGaBdahcenTDLo5csjWjAi5_p/s200/cratima.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Ați fost foarte mulți cititori interesați de „<a href="http://limbadulce.blogspot.ro/2017/12/poti-pune-numarul-corect-de-i-uri-test.html">testul i-urilor</a>”, așa că v-am mai făcut un test de verificare a cunoștințelor. Pentru fiecare enunț trebuie să alegeți varianta corectă, care se potrivește în spațiul punctat. Aveți 51 de enunțuri și 20 de minute la dispoziție. Succes! Aștept comentarii cu rezultatele obținute! :)</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://www.purposegames.com/game/onqQaCbICXM">Click aici sau pe imagine pentru a juca!</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.purposegames.com/game/onqQaCbICXM"><img border="0" data-original-height="386" data-original-width="546" height="282" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_al-sh6fsFzi98wY_WMT7IRKraoDppT6ywUgS_hOX9RsOocKx4WNZh6irNwjBvZRda54eRDH9vwKtiEsJOnH1sGpjkGXvnDF42ucMq1O4Hlg35xAybZ8AU0tzLZCNPRzkOmnC23SVm4e6/s400/test_cratima_corect.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-86350564442062836252017-12-27T12:46:00.000+02:002017-12-27T12:46:54.593+02:00Poți pune numărul corect de i-uri? (test)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4QhbUp82BeOvplmepLWOFdIKpWm-wI7EH86GnIpLgxpTI7a0eh1z6r-rcW3Vp-pr6-Zy5iPBlZbW1ZU0cfMs3WAN2qNbaV6rBJq4-MDbednIWF3hilvc5UPiP3aC4p4am8XahRu9VWEQJ/s1600/confuz.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="602" height="132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4QhbUp82BeOvplmepLWOFdIKpWm-wI7EH86GnIpLgxpTI7a0eh1z6r-rcW3Vp-pr6-Zy5iPBlZbW1ZU0cfMs3WAN2qNbaV6rBJq4-MDbednIWF3hilvc5UPiP3aC4p4am8XahRu9VWEQJ/s200/confuz.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Cea mai frecventă greșeală de transcriere, observată de mine pe internet, constă în numărul de i-uri folosite în unele cuvinte. Cred că este vorba, mai degrabă, de o slabă pregătire școlară, decât de „graba și problemele cu tastatura” veșnic invocate.<br />
<br />
<a name='more'></a><br /><br />
De aceea v-am pregătit un chestionar foarte interesant, prin care vă puteți verifica aptitudinile lingvistice în privința numărului exact și corect de i-uri. Trebuie să alegeți varianta corectă care se potrivește în fiecare spațiu punctat. Aveți 32 de întrebări și 5 minute pentru a le rezolva. Dacă vă place genul acesta de teste, voi mai adăuga și altele. Succes!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://www.purposegames.com/game/3kA5A3l5mQL">CLICK AICI sau pe IMAGINE pentru a juca!</a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.purposegames.com/game/3kA5A3l5mQL"><img border="0" data-original-height="444" data-original-width="879" height="201" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlKaykNxZ-xBXgfd95oTvf8CCxlhOOnVEJTLgyfuTQz1UqmrXf7UL9uxSW-W0fFqjiTg6qbeFrIuzemNVO9iHCRadvGNawJbVITBG5vgqX-1AOvUTgngwr6z6voenLpKw2uf83gSn_2AFo/s400/chestionar_iuri.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-63870240645597599302017-12-26T15:54:00.000+02:002017-12-26T15:54:37.919+02:00Înnobilarea și deprecierea sensurilor unor cuvinte în funcție de regimurile social-politice<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA6MPeCFftxO3geA_topkCWS_3lj55edq7y9CnNSRZ-wIeU2P3nTgZNN8kyeUezPzlgSIAzWCmiFAVPzWSZZcdLi6MxI7KuR8Z1Oi8uVkHcQPK4dFDfYmuwDuASs0hPLKeaxWWYDL6wq81/s1600/DEX+1998.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1280" data-original-width="960" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA6MPeCFftxO3geA_topkCWS_3lj55edq7y9CnNSRZ-wIeU2P3nTgZNN8kyeUezPzlgSIAzWCmiFAVPzWSZZcdLi6MxI7KuR8Z1Oi8uVkHcQPK4dFDfYmuwDuASs0hPLKeaxWWYDL6wq81/s200/DEX+1998.JPG" width="150" /></a> <a href="https://dexonline.ro/">Dex online</a> este o platformă extrem de utilă, care oferă defințiile cuvintelor din mai multe dicționare (DEX 2009, DEX 1998, DN 1986 etc.). Pe acest site am căutat definițiile date de-a lungul timpului unor termeni foarte sensibili, precum <i>naționalism, internaționalism, patriotism, comunism, fascism, dictatură</i> și <i>Securitate</i> (ca organ de stat). Definițiile respective subliniază sensurile cuvintelor într-o anumită lumină, pozitivă, negativă sau neutră, ceea ce mi s-a părut extrem de interesant. Dicționarele epocii reflectă oarecum fie percepția generală a populației asupra înțelesului cuvântului, fie încearcă să standardizeze o anumită imagine a noțiunii respective, prin impunere, în funcție și de interesele politice.<br />
<a name='more'></a><br />
De pildă, așa se întâmplă în privința <i>naționalismului</i>, din definițiile sale deducându-se că este bun în perioada interbelică (cf. Scriban 1939), foarte rău în prima parte a comunismului (DLRLC 1955-57), rău în ultima parte a comunismului (DN 1986) și neutru, cu oarece tendință pozitivă, în perioada contemporană (DEX 1998, 2009): </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>naționalism</b> n. caracter propriu unei națiuni. sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>naționalízm</b> n. (d. național). Caracteru de a-țĭ ĭubi națiunea ta, patriotizm.
sursa: Scriban (1939) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>NAȚIONALÍSM</b> s. n. (Uneori determinat de «burghez») Ideologie și politică reacționară care susține interesele burgheziei exploatatoare, prezentîndu-le ca interese ale întregii națiuni, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare, instigînd la ură națională, la asuprirea altor națiuni sau a minorităților naționale.
sursa: DLRLC (1955-1957) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>NAȚIONALÍSM</b> s. n. Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale. [Pr.: -ți-o] – Din fr. nationalisme.
sursa: DEX '98 (1998) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>NAȚIONALÍSM</b> s. n. Ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. nationalisme.
sursa: DEX '09 (2009) </li>
</ul>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhneyC66E6Xhy4vCzm6eeAHGsqKGOItolpA7GQP2mLh2SmjFyOzuDJGFKG-8ftrI6zk06rubhDFeGcwucx4MiUQ5kSZ5HFtX0hCUvQPBRWNmJ3C2GPuo10bpUuYJQsM87jBtudaDJUfW3uk/s1600/nationalism_internationalism.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="989" data-original-width="1600" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhneyC66E6Xhy4vCzm6eeAHGsqKGOItolpA7GQP2mLh2SmjFyOzuDJGFKG-8ftrI6zk06rubhDFeGcwucx4MiUQ5kSZ5HFtX0hCUvQPBRWNmJ3C2GPuo10bpUuYJQsM87jBtudaDJUfW3uk/s400/nationalism_internationalism.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
Fig.1. Înnobilarea și deprecierea sensului cuvintelor <i>naționalism, patriotism</i> și <i>internaționalism</i> conform dicționarelor din epocă </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Foarte interesantă este și dinamica termenului înrudit <i>naționalismului</i>, adică <i>patriotism</i> (fig.1), care nu a cunoscut deprecieri importante de sens în nici una dintre perioadele politice recente. Probabil că nealterarea sensului se explică prin faptul că <i>patriotismul</i>, care face referire la patrie, nu a fost atras în titulaturile mișcărilor politice și ideologice, spre deosebire de <i>naționalism</i>, care face referire la națiune și care a fost cooptat în numeroase denumiri, concepte, ideologii politice, mai moderate sau mai radicale (național-creștin, național-socialism ș.a.) </div>
<div style="text-align: justify;">
<i> <a href="https://dexonline.ro/definitie/interna%C8%9Bionalism">Internaționalismul</a></i>, în schimb, a avut o evoluție inversă, în oglindă față de <i>naționalism</i>: în 1939 era perceput ca fiind foarte rău („de el se folosesc foarte mult jidanii în lupta lor pentru nimicirea patriilor”), în timpul comunismului e perceput ca fiind foarte bun, „îmbinând armonios interesele vitale generale ale oamenilor muncii din diferite țări...”, iar în perioada contemporană, definiția, chiar dacă este nepărtinitoare politic, prezintă totuși o noțiune cu alură ușor pozitivă, ca „solidaritate, colaborare, cooperare... în scopul sprijinului reciproc”. </div>
<div style="text-align: justify;">
Mai departe am căutat diferențele de percepție a doi termeni ce desemnează regimuri politice criminale: <i>fascismul</i> și <i>comunismul</i>. Am rămas foarte neplăcut surprins să citesc definițiile foarte neutre, chiar romantice și inofensive, date în perioada contemporană celei mai sângeroase ideologii politice din istoria lumii, comunismul, care a provocat genocid în toate țările unde a funcționat ca politică de stat, însumând un total de vreo 300 de milioane de morți (în URSS, China, Cambodgia, Germania de Est, România, Coreea de Nord etc.) În România se face vinovat pentru circa 2 milioane de morți... Ei bine, după 70 și ceva de ani de teroare comunistă în URSS și 40-50 de ani în alte state ale lumii, DEX 2009 prezintă această grotescă ideologie, materializată deci în regimuri politice teroriste, ca pe un banal și inofensiv „sistem social”, bazat pe o oarecare teorie/doctrină politică:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>COMUNÍSM</b> s. n. 1. Sistem social, politic și economic constituit pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective asupra mijloacelor de producție și de schimb. 2. Mișcare care dorește să implementeze acest sistem. 3. Ideologie care promovează acest sistem. – Din fr.communisme.
sursa: DEX '09 (2009) </li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: justify;">Nimic despre extremism, terorism de stat, totalitarism, materialismul dialectic și ateism militant, dictatură, radicalism, ură, „luptă de clasă”, brutalitate, lagăre, represiuni, regim criminal și genocid... O definiție prea îngustă și nerealistă. Nu reflectă realitatea. În schimb, același dicționar definește o altă doctrină politică extremistă în termeni ceva mai apropiați de realitate: </span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>FASCÍSM</b> s. n. Ideologie apărută în Europa după Primul Război Mondial, caracterizându-se prin naționalism extremist, misticism, violență, cultul forței, intoleranță față de alte partide, promovarea rasismului etc.; regim politic instaurat pe baza acestui curent. – Din it. fascismo, fr. fascisme.
sursa: DEX '09 (2009) </li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: justify;">Se pune întrebarea firească: de ce termenul </span><i style="text-align: justify;">comunism</i><span style="text-align: justify;"> nu a cunoscut în perioada postdecembristă deprecierea de sens, absolut normală, ca reflexie a realității istorice? Simplu, pentru că România a fost condusă după ’90 tot de comuniști... </span></div>
<div style="text-align: justify;">
Să urmărim în fig.2 și evoluția termenului <i>Securitate</i>, pe care absolut toată lumea o percepea ca pe „organul sângeros și represiv al partidului”. Totuși dicționarele politicizate ale epocii o prezintă ca „organ de stat care veghează la siguranța internă a statului și a vieții cetățenilor și apără bunurile obștești împotriva uneltirilor dușmanilor de clasă” (DLRLC 1955-57).
La fel de interesantă este și evoluția sensului cuvântului <i>dictatură</i>, prezentat în manieră neutră în perioada interbelică, deoarece nu apucase încă să-și manifeste prea fățiș exigențele criminale: </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>dictatură</b> f. 1. demnitatea, autoritatea dictatorului; 2. fig. putere absolută.
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>dictatúră</b> f., pl. ĭ. (lat. dictatura). Demnitatea (autoritatea) de dictator. Fig. Putere absolută.
sursa: Scriban (1939) </li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-align: justify;">În perioada comunistă termenul cunoaște o ușoară ameliorare de sens, în contextul „dictaturii proletariatului”, urmând a și-l degrada după 1990 prin atragerea trăsăturilor „violență”, „arbitrară”. „forță”, „coerciție”: </span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>DICTATÚRĂ</b>, dictaturi, s. f. 1. (În Roma antică) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitată de un dictator. 2. Instituție politică, putere de stat în care o persoană (sau un grup de persoane) este învestită cu autoritate nelimitată prin legi și adesea bazată pe violență. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxistă care preconiza exercitarea puterii de stat de către proletariat în perioada cuprinsă între revoluția socialistă și instaurarea societății socialiste. – Din fr. dictature, lat. dictatura.
sursa: DEX '98 (1998) </li>
<li style="text-align: justify;"><b>DICTATÚRĂ</b>, dictaturi, s. f. 1. (În Roma antică) Demnitatea, puterea, autoritatea exercitată de un dictator. 2. Regim politic în care întreaga putere este deținută de o persoană sau un grup de persoane, într-o manieră autoritară, arbitrară, recurgând la forță și coerciție. – Din fr. dictature, lat. dictatura.
sursa: DEX '09 (2009) </li>
</ul>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOItX_8sV8uVgIrDouOO_BMRu86N4x_gGdQtHq_sZRrY2xFtdrL1uLvpQFdR0LKBB1q_benqbyJlda4z563OK-rA4F4Fi4oe45_bjQCQcNlj_0r3Cde1_uT9S89Osozp5CENX_wSQF-CFf/s1600/comunism+fascism.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="989" data-original-width="1600" height="246" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOItX_8sV8uVgIrDouOO_BMRu86N4x_gGdQtHq_sZRrY2xFtdrL1uLvpQFdR0LKBB1q_benqbyJlda4z563OK-rA4F4Fi4oe45_bjQCQcNlj_0r3Cde1_uT9S89Osozp5CENX_wSQF-CFf/s400/comunism+fascism.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
Fig.2. Înnobilarea și deprecierea sensului cuvintelor <i>comunism, fascism, dictatură</i> și <i>Securitate</i> conform dicționarelor din epocă </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În concluzie, evoluția intensiunii termenilor poate fi radical influențată de jocurile politice iar noi nu trebuie să cădem în această capcană manipulatoare. Trebuie să utilizăm adevărata semnificație a termenilor, cu discernământ, pentru aceasta fiindu-ne absolut necesare cunoștințe etimologice elementare, dar și informații colaterale, de ordin istoric, geografic, cultural etc. Așa că, de pildă, dacă îmi iubesc țara și neamul, nu este o crimă a mă numi <i>naționalist</i>. Cei care îl folosesc peiorativ nu au ieșit deocamdată din comunism, gândesc ca niște comuniști... De asemenea, când spun „regim comunist”, mă refer la un „regim criminal și terorist”, nicidecum la o simplă chestie care ar avea legătură doar cu „abolirea proprietății private” și nimic mai mult... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-91630458276882949652017-12-24T19:39:00.002+02:002017-12-24T19:39:53.043+02:00Mesajul codificat<br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiitD3TuUNtg8fsfkiTFF0MgFGGImC-7VaAvEdykYrT2_foKsYf2_LbwLE_l0Urn1QBJKxkDqBVIHFDs_xJ46-ow_RpVTv-yloek__NHIzFPeRwdQccxGqjTFOxLFw2EEHiS48eeMiXdXe_/s1600/cod+problema.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiitD3TuUNtg8fsfkiTFF0MgFGGImC-7VaAvEdykYrT2_foKsYf2_LbwLE_l0Urn1QBJKxkDqBVIHFDs_xJ46-ow_RpVTv-yloek__NHIzFPeRwdQccxGqjTFOxLFw2EEHiS48eeMiXdXe_/s200/cod+problema.jpg" width="200" /></a></div>
Din nou o problemă de logică, de data aceasta ceva mai ușoară. Suntem în mijlocul unei transmisiuni codificate. Astfel, codul pentru COPIL este 31642, codul pentru EPILOG este 175328, iar pentru GELOS este 92430. Al patrulea cod primit este 945. Care este semnificația acestui cod?</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-76514133792675567112017-12-10T21:45:00.000+02:002018-03-08T10:03:28.407+02:00Efectele adverse ale anglicismelor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmtPpZkXtLqAaS_Mae4-tENN8C7v4hIrRh9kQc8LemziX8fOtlTFcccI1vWnKby_ClW4aYBo-KOWo-Quo0lcRqahSZctDYFiQWLr-XxR-vSJ9Y1JU_3Tuqo6xAn53GxGaDo7qKe1RG_97S/s1600/anglicism+black+friday.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmtPpZkXtLqAaS_Mae4-tENN8C7v4hIrRh9kQc8LemziX8fOtlTFcccI1vWnKby_ClW4aYBo-KOWo-Quo0lcRqahSZctDYFiQWLr-XxR-vSJ9Y1JU_3Tuqo6xAn53GxGaDo7qKe1RG_97S/s200/anglicism+black+friday.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Orice limbă cunoaște evoluții sub influența neologismelor și a altor fenomene lingvistice, acestea fiind absolut normale, uneori chiar necesare. Asimilarea noilor elemente are loc adesea pe neobservate. Totuși intensitatea și viteza transformărilor pot depăși la un moment dat, să spunem, plafonul de suportabilitate socială, în sensul că amploarea fenomenului poate produce confuzii, contradicții logice, poate conduce la limitarea proceselor psiho-mentale individuale sau colective și chiar afectează identitatea personală sau națională. Așa se întâmplă în ultimii ani cu tăvălugul anglicismelor, în contextul globalizării lingvistice.<br />
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Unele neologisme din engleză sunt introduse în mod firesc, odată cu inovațiile tehnologice (site, link, computer, on-line). Putem tolera chiar și verbalizările românești ale unor termeni englezești (a printa, a scana), mai ales dacă aceștia sunt ușor adaptabili la limba română. Spre deosebire de ei, a downloada sau a share-ui (cu variantele a daunloda și a șerui) sunt parcă prea forțați. Bineînțeles, în timp termenii respectivi se pot transcrie conform normelor grafiei românești (sait, linc, compiuter etc.) așa cum se întâmplă în alte limbi sau cum s-a întâmplat în trecut cu neologismele provenite din franceză, germană ș.a. </div>
<div style="text-align: justify;">
Trebuie evitate însă o mulțime de anglicisme deloc necesare, poluante, preluate mai ales prin snobismul și incultura vorbitorilor! Să vedem de ce. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Expresia „a fi ok (o.k.)”<i> </i></b></div>
<div style="text-align: justify;">
Iată câteva replici de mai ‘nainte: </div>
<div style="text-align: justify;">
- Ce mai faci, mă, ești sănătos? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Da, sunt bine, sănătos! Mersi de întrebare! </div>
<div style="text-align: justify;">
- Cum a fost vremea în excursie? </div>
<div style="text-align: justify;">
- A fost foarte plăcută și caldă. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Te-ai descurcat la examen? Cum au fost subiectele? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Da, au fost relativ ușoare. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Am auzit că ai ieșit cu o fată. Cum arată? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Hmm, e frumoasă... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Iată aceleași situații de conversație, însă în prezent: </div>
<div style="text-align: justify;">
- Ce mai faci, mă, ești sănătos? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Da, sunt ok! Mersi de întrebare! </div>
<div style="text-align: justify;">
- Cum a fost vremea în excursie? </div>
<div style="text-align: justify;">
- A fost foarte ok. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Te-ai descurcat la examen? Cum au fost subiectele? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Da, au fost ok. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Am auzit că ai ieșit cu o fată. Cum arată? </div>
<div style="text-align: justify;">
- Hmm, e ok... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Expresia „a fi ok” a devenit un fel de supozitor „bun” pentru toate bolile. Unii o utilizează în exces tocmai pentru că se confruntă cu problema constipației mentale. Căci a înlocui o gamă atât de variată de noțiuni și sensuri (bine, sănătos, plăcut, cald, ușor, frumos ș.a.) cu o simplă și banală construcție din două litere (ok) are repercusiuni foarte grave asupra legăturilor neuronale. Trecerea de la complexitate la simplitate inhibă dezvoltarea inteligenței, deoarece mintea este obligată, limitată să lucreze cu tot mai puține instrumente de limbaj. Sunt inhibate imaginația, capacitatea de exprimare, creativitatea, ideile, raționamentele și toate celelalte. Cu cât limbajul și vocabularul sunt mai diversificate, cu atât cresc șansele de a te dezvolta mental și emoțional. Altfel spus, folosirea în exces a lui „este ok” ne transformă în proști. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Calchierile</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
Conform DEX, calcurile sunt fenomene lingvistice care constau în atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine.
Mutațiile logice produse ating la un moment dat penibilul și chiar obscenul. De exemplu: </div>
<div style="text-align: justify;">
<ul>
<li><b><i>A introduce</i></b> (a băga ceva sau pe cineva într-un spațiu închis) devine „a prezenta pe cineva/a face prezentările”, după eng. <i><b>to introduce</b></i>: Permite-mi să te introduc prietenilor mei! </li>
<li>Expresia <i><b>este vorba despre</b></i>, prin calchiere de la englezescul <i><b>it’s about</b></i>, devine ilogica <b><i>este despre</i></b>: Astăzi este despre anglicisme. </li>
<li><i><b>A aplica</b></i> se poate folosi în situații de genul: a aplica un strat de var, a aplica o palmă, un tratament etc. (din fr. appliquer și lat. applicare), având de obicei valență pentru complementul direct. Prin calchierea englezescului <i><b>to apply</b></i> (a face o cerere oficială, a candida) capătă mutații de sens de tipul: Am aplicat la multe firme; În vară am aplicat la facultate; Aplică acum pentru un job! Corect este „Candidează acum pentru un job!” </li>
<li><b><i>Miliard</i></b> devine în mod eronat <i><b>bilion</b></i>, după eng. <b><i>billion</i></b>: Suntem peste 7 bilioane de oameni pe Terra. </li>
<li><b><i>Poluția</i></b> (scurgere nocturnă a lichidului seminal) este folosită cu sensul de <i><b>poluare</b></i>, prin calchiere de la <b><i>pollution</i></b>: Poluția a atins cote alarmante în marile orașe. </li>
<li>Celebra expresie prezidențială <b><i><a href="https://www.youtube.com/watch?v=Co1hnow6J8w">a face sens</a></i></b> (în loc de <i><b>a avea sens</b></i>) este doar traducerea nefericită a lui <b><i>to make sense</i></b>. La fel, expresia <b><i>a face diferența</i></b> (Hagi a făcut diferența pe teren) este un calc nefericit după <b><i>to make the difference</i></b>. Nu se precizează între ce anume a făcut diferența, dispare relativizarea. Expresia în sine se absolutizează, exprimând totul prin ea însăși, fără complemente. </li>
<li>Zilele săptămânii, lunile anului, limbile și naționalitățile sunt scrise eronat cu literă mare în interiorul propoziției după model englezesc: M-am întâlnit Vineri, pe 2 Martie, cu un Francez care învățase Română. Corect este: M-am întâlnit vineri, pe 2 martie, cu un francez care învățase română. </li>
<li>Alte greșeli făcute prin copierea structurilor limbii engleze sunt: deschiderea ghilimelelor în partea de sus (″citat″ este greșit, „citat” este corect), punctul zecimal în loc de virgulă zecimală (2.54 este greșit, 2,54 este corect), unele toponime (Iraq scris ca în engleză, în loc de Irak, US în loc de SUA etc.) </li>
<li><i><b>Determinat</b></i> este utilizat greșit cu sensul de hotărât, după eng. <b><i>determined</i></b>: Hagi a fost un fotbalist determinat. </li>
<li><b><i>A performa</i></b> (a susține un concert, un spectacol etc.) e preluarea lui <b><i>to perform</i></b>. </li>
<li><b><i>Consumerism</i></b> este folosit greșit pentru <b><i>consumism</i></b>, după eng. <b><i>consumerism</i></b>: Trăim într-o societate consumeristă.</li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Cuvinte de jargon anglicist/barbarismele </b></div>
<div style="text-align: justify;">
Ca profesor de geografie am auzit la elevi următoarele exprimări: </div>
<div style="text-align: justify;">
<ul>
<li>Ce țară are flagul acela? (steagul) </li>
<li>Pot să vin să arăt pe mapă? (hartă) </li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Noua limbă română în emisiunile televizate</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
Ați observat că în majoritatea emisiunilor românești nu se mai vorbește în română?! Da, doar cuvintele sunt românești. Topica este schimbată, nespecifică limbii române, tonalitatea și ritmul sunt schimbate, intensitatea vocii, accentul cade diferit în propoziție și cuvânt. Oratoria e copiată la indigo după CNN, BBC și celelalte posturi occidente. Totul este copiat, inclusiv limbajul nonverbal (gestică, atitudine, foitul pe scaun, zâmbet, glume ș.a.m.d.) În televiziune profesionalismul discursului jurnalistic se măsoară prin capacitatea acestuia de a imita. Vorbind ca americanii, televiziunile produc noi indivizi hibrizi, romglezi și confuzi. Căutați pe youtube știri din America, apoi din România! Nicio diferență! </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Expresiile adolescentine/romgleza</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
În anumite medii, mai imature cultural sau mental, limbajul este contaminat cu tot felul de intercalații englezești snoabe și jalnice (whatever, anyway, oh my God, cool, hi!, wtf, lol ș.a.)
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Limbajul de lemn din mediul turnurilor de birouri („limbajul corporatist”) </b></div>
<div style="text-align: justify;">
În marile companii totul se internaționalizează, inclusiv limbajul. În discuțiile purtate este folosită din abundență o altă limbă, paralelă cu cea normală (target, deadline, staff, job, office, discount, bussiness, cash, brand, board, break, know-how, skill, trainer, project etc.) Noua limbă aduce cu sine la pachet, în rândul angajaților, un alt comportament, alte gesturi, alt mod de articulare a cuvintelor (inclusiv a celor românești), alt fel de a gândi... Oare mai lucrează români prin marile companii sau sunt toți <i>homo internationalis</i>? </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>În concluzie</b>, limba română, ca oricare alta, nu poate fi ferită de importuri lingvistice, nu poate fi păstrată „curată sau pură” (nu există așa ceva), însă trebuie neapărat să o menținem la un nivel al bunului simț. Adică să o păstrăm românească, ci nu romglezească. Pentru că: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În aceeaşi limbă </div>
<div style="text-align: justify;">
Toată lumea plânge, </div>
<div style="text-align: justify;">
În aceeaşi limbă </div>
<div style="text-align: justify;">
Râde un pământ, </div>
<div style="text-align: justify;">
Ci doar în limba ta </div>
<div style="text-align: justify;">
Durerea poţi s-o mângâi, </div>
<div style="text-align: justify;">
Iar bucuria </div>
<div style="text-align: justify;">
S-o preschimbi în cânt. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În limba ta </div>
<div style="text-align: justify;">
Ţi-e dor de mama, </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi vinul e mai vin, </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi prânzul e mai prânz. </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi doar în limba ta </div>
<div style="text-align: justify;">
Poţi râde singur, </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi doar în limba ta </div>
<div style="text-align: justify;">
Te poţi opri din plâns. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Iar când nu poţi </div>
<div style="text-align: justify;">
Nici plânge şi nici râde, </div>
<div style="text-align: justify;">
Când nu poţi mângâia </div>
<div style="text-align: justify;">
Şi nici cânta, </div>
<div style="text-align: justify;">
Cu-al tău pământ, </div>
<div style="text-align: justify;">
Cu cerul tău în faţă, </div>
<div style="text-align: justify;">
Tu taci atunce </div>
<div style="text-align: justify;">
Tot în limba ta. </div>
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<i>(Grigore Vieru, În limba ta)</i></div>
</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<iframe allow="encrypted-media" allowfullscreen="" frameborder="0" gesture="media" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/btioHctKPEA" width="560"></iframe></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<iframe allow="encrypted-media" allowfullscreen="" frameborder="0" gesture="media" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/A3nji6gFkV4" width="560"></iframe>
</div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-256367432781262242017-11-22T23:22:00.001+02:002018-03-08T10:43:59.954+02:00Negațiile (problemă de logică)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRa2hS6ByO_LuNsZaS-bl9CbGCl5s_OYBpUKnT47YlWHKWk_a1pW-rUoqmIqNnT6I3eIu-FOJI5DYz-P9mMhlUgKA3I6IQrGsuQajtNHmJusPHWBmiuskdgrGAZtUNFUpwGVPgIR-6jMm8/s1600/pisica.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="185" data-original-width="272" height="136" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRa2hS6ByO_LuNsZaS-bl9CbGCl5s_OYBpUKnT47YlWHKWk_a1pW-rUoqmIqNnT6I3eIu-FOJI5DYz-P9mMhlUgKA3I6IQrGsuQajtNHmJusPHWBmiuskdgrGAZtUNFUpwGVPgIR-6jMm8/s200/pisica.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vă propun câteva probleme de logică, ce prezintă și anumite implicații lingvistice. Sper să vă placă. Prima dintre ele sună așa:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1. Când doi se ceartă, al treilea câştigă. </div>
<div style="text-align: justify;">
2. Pisica blândă zgârie rău. </div>
<div style="text-align: justify;">
3. Fără foc, nu iese fum. </div>
<div style="text-align: justify;">
4. Cine muncește, mai și greșește. </div>
<div style="text-align: justify;">
5. Apa trece, pietrele rămân. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cum negăm logic aceste propoziţii, astfel încât să le conservăm valoarea de adevăr? </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-14312008951053396152017-11-12T18:44:00.001+02:002019-02-05T23:34:53.946+02:00Cuvinte comune derivate din toponime<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-vmfZ2GPdHK2X-6rg4mzGY8YGlDTjw2BautG_lLx52xLJEeGchyphenhyphenVG0AA22QMuXdVMJhyphenhyphen50OBHyP3d5zRoRT93HbXjuTVyGqJTtGSpiBaFl8B60WF1MMR9xh2ndc7fFzvQSH3_7xLHqZWQ/s1600/canar.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="339" data-original-width="600" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-vmfZ2GPdHK2X-6rg4mzGY8YGlDTjw2BautG_lLx52xLJEeGchyphenhyphenVG0AA22QMuXdVMJhyphenhyphen50OBHyP3d5zRoRT93HbXjuTVyGqJTtGSpiBaFl8B60WF1MMR9xh2ndc7fFzvQSH3_7xLHqZWQ/s200/canar.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Fig.1. Canar</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
În limba română există numeroase cuvinte, majoritatea substantive, ale căror etimoane corespund unor denumiri geografice: orașe, țări, insule, regiuni etc. Termenii respectivi s-au răspândit foarte ușor în variate limbi, pătrunzând astfel și în română. Cunoașteți și alte cuvinte cu o astfel de etimologie? </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>badminton<span style="font-weight: normal;"> – sport denumit după localitatea Badminton din Anglia. </span></b></li>
<li style="text-align: justify;"><b>bască</b> – din fr. basque, acoperământ pentru cap de formă rotundă și plată, cu marginile curbate spre interior și din material moale, de obicei lână. Denumire dată după căciula tradițională din Țara Bascilor.</li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKGHFbXZO0AY80elK2xR5CAcGL80MRqgtrAwppEFdwQq_hjXKItLut9t-dVxsqsSoS3Frh6lb3yGPfSDC9hwcK0FsAb-SgC_Q4DmIfEtTpInSKFdAr8AUuIi8T-93pqFJRJyfn30YdsBNs/s1600/basca.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="265" data-original-width="467" height="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKGHFbXZO0AY80elK2xR5CAcGL80MRqgtrAwppEFdwQq_hjXKItLut9t-dVxsqsSoS3Frh6lb3yGPfSDC9hwcK0FsAb-SgC_Q4DmIfEtTpInSKFdAr8AUuIi8T-93pqFJRJyfn30YdsBNs/s400/basca.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
Fig.2. Băieți din Țara Bascilor purtând băști tradiționale</div>
<ul>
<li style="text-align: left;"><b>bermude</b> – pantaloni scurți, până deasupra genunchiului, purtați atât de bărbați, cât și de femei, foarte populari inițial în ins. Bermuda, teritoriu britanic din Atlanticul de Nord. Popularitatea lor în acea insulă se explică datorită climatului tropical. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>bikini</b> – chiloți denumiți după Atolul Bikini din Oceania, unde s-au făcut experimente nucleare postbelice. Prin analogie cu bomba atomică, respectivii chiloți au scopul de a stârni/exploda apetitul sexual al bărbaților. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>birmaneză </b>– rasă de pisică foarte răspândită în trecut în Burma/ Birmania (Myanmar). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>boem </b>– individ (de obicei un artist) care are un stil de viață neconvențional. Titulatura provine de la regiunea cehă Boemia. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>brașoave</b> – în expresia „a spune brașoave”, adică a minți; probabil de la comercianții brașoveni care își lăudau excesiv marfa. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>b-boy</b> (=Bronx-boy) – dansator în cultura hip-hop (breackdancer), care își are originea în cartierul new-yorkez Bronx. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>breton </b>– păr lăsat pe frunte și tăiat în linie dreaptă. Probabil tunsoarea aceasta era specifică bretonilor din Bretagne (nord-vestul Franței). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>canadiană </b>– haină scurtă și groasă cu glugă, originară probabil din Canada.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>canar </b>– pasăre mică de culoare galbenă, originară și denumită după insulele Canare din Oc. Atlantic. Interesantă este și denumirea latinească a zonei, Insula Canaria („insula câinilor”), dată de europeni datorită câinilor sălbatici găsiți acolo. Așadar, canarul, care este o pasăre, s-ar traduce, de fapt, „câinele”. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>carstic </b>– tip de relief apărut prin dizolvarea rocilor calcaroase sau a dolomitelor, prezentând chei, peșteri, uvale, doline ș.a. Podișul Karst din Slovenia prezintă un relief spectaculoas de acest fel, dându-i și denumirea. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>cașmir</b> – țesătură fină din lâna oilor de Cașmir/Kașmir, regiune disputată între India și Pakistan. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>chihuahua</b> – rasă de câini originară din regiunea Chihuahua, nordul Mexicului. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>chinezării</b> – în argou desemnează produse numeroase și de proastă calitate, ironizând importurile masive din China. Alte sensuri: modalități de a acționa foarte birocratic sau migălos; obiecte de artă chinezești. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>coniac</b> – băutură alcoolică tare, originară din provincia Cognac, Franța. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>cravată </b>– derivat din hrvat (limba sârbo-croată), deoarece era purtată de mercenarii din Croația (Hrvatska).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>cretă</b> – tip de calcar fin granular; după lat. creta, care are ca etimon insula grecească Creta, unde se găsesc importante zăcăminte de acest fel. </li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_BAtBpCKn5C6-Up7Kxvv8sw6idJ2G8Eu1i4iTPF-nzAhdUlgig9g-J0NP2Iv3cEjiqNeTXtfghRz0y4NlF3AgvZ88ywE63nRonTniN7-NBhyZkVnlrdF1weLYRBwG1HraswvtnZwNwfUO/s1600/cariera_creta_creta.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1065" data-original-width="1600" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_BAtBpCKn5C6-Up7Kxvv8sw6idJ2G8Eu1i4iTPF-nzAhdUlgig9g-J0NP2Iv3cEjiqNeTXtfghRz0y4NlF3AgvZ88ywE63nRonTniN7-NBhyZkVnlrdF1weLYRBwG1HraswvtnZwNwfUO/s400/cariera_creta_creta.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: center;">
Fig.3. Carieră de cretă în... Creta </div>
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>dalmațian </b>– rasă de câini care își preia denumirea de la Dalmația, Croația.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>dolar</b> – numele celebrei unități monetare provine de la taler, care la rândul său este o prescurtare a lui Joachimstaler (monedă din aur de Joachimsthal, localitate în Cehia). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>fes</b> – căciulă din lână sau alt material, denumită după un fel de pălărie tradițională din orașul Fez, Maroc. Bineînțeles, fesul de la noi nu seamănă deloc cu cel din Maroc. </li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwowlyoqOkkri0qpn7XKJ79RDWMHPNoNagk6czQPfnfxPxtTxadCMNuQD3GqEU2bhqkf9Wstzjpp7PZWUT8JxKmcHFGNQmQamUB1nYHxQ9BRnz2Fb_B5hjDWJ3tJMOcCOR-OV-rY4vmq39/s1600/fez_red_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="495" data-original-width="495" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwowlyoqOkkri0qpn7XKJ79RDWMHPNoNagk6czQPfnfxPxtTxadCMNuQD3GqEU2bhqkf9Wstzjpp7PZWUT8JxKmcHFGNQmQamUB1nYHxQ9BRnz2Fb_B5hjDWJ3tJMOcCOR-OV-rY4vmq39/s400/fez_red_2.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: center;">
Fig.4. Un fez sau un fes... </div>
</div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>găgăuț/găgăuță</b> – colocvial reprezintă un apelativ jignitor; om prost sau prea simplu, neștiutor, greu de cap etc. Găgăuzii (din așa-zisa regiune Găgăuzia din sudul Moldovei) sunt o populație de origine cumană, care vorbesc și scriu turcește cu litere grecești. Peiorativul „găgăuță”, un om cu care nu te poți înțelege deoarece este prea prostovan, este folosit prin analogie cu găgăuzii, cu care nu te poți înțelege deoarece vorbesc altă limbă, ci nu că ar fi proști. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>gheizer </b>– izvor artezian cu apă fierbinte, specific regiunilor vulcanice (Yellowstone, Noua Zeelandă, Japonia, Islanda etc.). Denumirea s-a generalizat de la Geysir (Islanda), primul izvor de acest fel cercetat științific. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>hamburger</b> – chiftea plată, prăjită și servită într-o chiflă. Denumirea provine de la orașul Hamburg, dar s-a răspândit pe filiera englezei americane. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>havană </b>– țigară de foi de calitate superioară, originară din Havana, Cuba. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>ionic</b> – stil arhitectural din Grecia antică, denumit după cetatea Ionia, situată în prezent pe teritoriul Turciei. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>labrador</b> – rasă de câini, originară din nord-estul Canadei (Labrador – Terra Nova). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>lesbianism</b> – relație trupească între două femei; denumire dată după insula grecească Lesbos, unde era foarte populară această perversiune. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>liliputan </b>– adjectiv atribuit unui lucru/unei ființe foarte mici; după insula fictivă Liliput, locuită de piticii liliputani (Călătoriile lui Guliver). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>magenta</b> – culoare secundară extraspectrală (nu este prezentă în spectrul vizibil), apropiată de mov, violet și roz, denumită după orașul nord-italian Magenta. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>maraton</b> – cursă de atletism desfășurată pe circa 42 km, denumită, conform legendei, în amintirea soldatului Philipide, care a alergat de la Marathon la Atena pentru a anunța victoria atenienilor împotriva perșilor (490 î.Hr). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>meandru</b> – buclă a cursului unui râu; după râul Meander din Turcia, care prezintă astfel de bucle. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>nemțișori </b>– specii de plante erbacee; din Neamț + suf. -ișor. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>Nokia</b> – companie denumită după un oraș din Finlanda.
olimpiadă, </li>
<li style="text-align: justify;"><b>olimpic</b> – de la numele muntelui Olymp din Grecia. </li>
<li style="text-align: justify;">panama – împletitură făcută din paie obținute din frunzele palmierilor care cresc în Panama. Pălărie făcută din astfel de împletitură.</li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikXO4gorr7mf0VKIt_Z7IbbVIVpgqAf372yX-pnkEFQrz8_uzjuIa6l9lo63b01UA9q8eK93zkhXuKewYWdxCWGyebN5L3tJPMqqvuwujothCvUKB0-VD3mZOukbBsAz0lttDvbNI_dK_I/s1600/panama.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="470" data-original-width="758" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikXO4gorr7mf0VKIt_Z7IbbVIVpgqAf372yX-pnkEFQrz8_uzjuIa6l9lo63b01UA9q8eK93zkhXuKewYWdxCWGyebN5L3tJPMqqvuwujothCvUKB0-VD3mZOukbBsAz0lttDvbNI_dK_I/s400/panama.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig.5. O panama</i></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>pechinez</b> – rasă de câini de talie mică; nume derivat de la orașul Pekin/Peking, adică Beijing, China. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>persan</b> – covor gros și frumos colorat, originar din Orientul Mijlociu, mai exact din Persia, adică Iranul de astăzi. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>porțelan</b> – material ceramic alb și translucid. Etimologie „porțelan” = Portland cement (ciment de Portland, oraș industrial din Anglia). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>rugby</b> – sport denumit după o localitate din centrul Angliei. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>samaritean/samarinean</b> – om milos, binefăcător; prin extinderea sensului de la bunul samaritean (din regiunea Samaria), care, într-o parabolă evanghelică, ajută un om ce căzuse între tâlhari și zăcea aproape mort la marginea drumului. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>sardine</b> – pești mici, comercializați în conserve, denumiți după insula italiană Sardinia. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>siamezi</b> – gemeni născuți cu trupurile alipite. Această afecțiune este rară, observându-se totuși o incidență mai ridicată în Africa și Asia de Sud-Est. Denumirea derivă de la cazul celebru al fraților Chang și Eng Bunker, care au trăit în sec. al XIX-lea și erau din Thailanda (în trecut Siam). Termenul mai desemnează o rasă de pisici și o specie de pești, foarte răspândiți, de asemenea, în zona Thailandei (Siam). </li>
<li style="text-align: justify;"><b>sodomie</b> – homosexualitate dar și relație trupească nefirească între un bărbat și o femeie; denumire derivată de la cetatea antică Sodoma, de lângă Marea Moartă, unde era frecventă această perversiune.
spa – loc cu apă având proprietăți terapeutice, titulatură generalizată după localitatea belgiană Spa. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>șampanie</b> – vin spumos, obținut prin refermentarea vinurilor albe și roz în sticle închise ermetic, originar din provincia franceză Champagne. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>utopie</b> – ceva extraordinar, perfect, dar irealizabil; după o insulă fictivă,Utopia, din cartea cu același nume. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>varză de Bruxelles, gândaci de Colorado, porcușori de Guinea</b> etc. – după locul de origine al speciilor/raselor respective. </li>
<li style="text-align: justify;"><b>vulcan</b> – formă de relief rezultată prin acumularea lavelor solidificate; după insula italiană Volcano, cu fenomene de acest tip. </li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Surse utilizate </b></div>
<div style="text-align: justify;">
Dex online
Online </div>
<div style="text-align: justify;">
Etymology Dictionary </div>
<div style="text-align: justify;">
Wikipedia, List of words derived from toponyms </div>
<div style="text-align: justify;">
Wictionary </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-48597015135449477602017-10-29T14:49:00.001+02:002017-12-26T18:59:04.057+02:00Limba românească<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJznUQiiDjI6F7x7Eoa5a7NgHS1M008ABMraYRB5x7Ed9r1Z8BHzRedewktAHX4nxIrNe2COZny5K2pmiO_gQV4VkfFhnvkjXX4r8qWVj6nTZvOzCZtjDBypa6tnPU9HZ2_VJB7rsYGtW1/s1600/steag+romania.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1200" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJznUQiiDjI6F7x7Eoa5a7NgHS1M008ABMraYRB5x7Ed9r1Z8BHzRedewktAHX4nxIrNe2COZny5K2pmiO_gQV4VkfFhnvkjXX4r8qWVj6nTZvOzCZtjDBypa6tnPU9HZ2_VJB7rsYGtW1/s200/steag+romania.png" width="200" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b> </b>Acest cântec m-a inspirat să dau numele blogului „Limba Dulce”. Este interpretat de călugării mănăstirii Putna. Versurile aparțin lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Sion">Gheorghe Sion</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<a name='more'></a><br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/URB62iRIMHU" width="560"></iframe>
<br />
<br />
<b>Limba românească</b><br />
<br />
Mult e dulce şi frumoasă<br />
Limba ce-o vorbim,<br />
Altă limbă-armonioasă<br />
Ca ea nu găsim.<br />
<br />
Saltă inima-n plăcere<br />
Când o ascultăm,<br />
Şi pe buze-aduce miere<br />
Când o cuvântăm.<br />
<br />
Românaşul o iubeşte<br />
Ca sufletul său,<br />
Vorbiţi, scrieţi româneşte,<br />
Pentru Dumnezeu.<br />
<br />
Fraţi ce-n dulcea Românie<br />
Naşteţi şi muriţi<br />
Şi-n lumina ei cea vie<br />
Dulce viețuiţi!<br />
<br />
De ce limba românească<br />
Să n-o cultivăm?<br />
Au voiţi ca să roşească<br />
Ţărna ce călcăm?<br />
<br />
Limba, ţara, vorbe sfinte<br />
La strămoşi erau;<br />
Vorbiţi, scrieţi româneşte,<br />
Pentru Dumnezeu!<br />
<br />
poezie de Gheorghe SionAdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-78679356596593483252017-07-29T11:48:00.000+03:002020-07-29T11:59:22.265+03:00Din lecturile mele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-R-np9q8M3vhzrI9RA_M1-G0WFDfobXjrjmZv5i4yo7uuZVZueHlAXOAfYJ-7SNLK9G9vvJ2rjaOJIboGt_fFGG5tI9QwyAr3T8BegndTLRphDgwCy7MEiIcKaqEeVPqikNVBQLLupqQo/s1024/carti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="1024" height="156" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-R-np9q8M3vhzrI9RA_M1-G0WFDfobXjrjmZv5i4yo7uuZVZueHlAXOAfYJ-7SNLK9G9vvJ2rjaOJIboGt_fFGG5tI9QwyAr3T8BegndTLRphDgwCy7MEiIcKaqEeVPqikNVBQLLupqQo/w320-h156/carti.jpg" width="320" /></a></div><div><br /></div>Aici găsiți câteva comentarii scurte la unele cărți citite de mine, pe care le recomand urmăritorilor mei. <div><br /></div><div><ul style="text-align: left;"><li><b><a href="http://limbadulce.blogspot.com/2020/07/notre-dame-de-paris-de-victor-hugo.html" target="_blank">„Notre-Dame de Paris”, de Victor Hugo</a></b></li></ul><div><br /></div></div><div>de Ionuț Tudose</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-1046511218577827442017-06-30T23:05:00.000+03:002017-12-26T18:59:28.957+02:00O problemă de nuanță: „până pleci” sau „până nu pleci”?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIMESQJmPjavgderq9wOBU7SYwX8mVO4HV-sNaTe8L6RKwbOZzniNaEWXZiWuNxa3nt-4aYycOJZh9lvzqCCChVqnTZPPLJKFa0tLx3nWVELYu-vYR_GZZyle758wwdeVD_D80L_1RyKdZ/s1600/19.+confuz.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="570" data-original-width="429" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIMESQJmPjavgderq9wOBU7SYwX8mVO4HV-sNaTe8L6RKwbOZzniNaEWXZiWuNxa3nt-4aYycOJZh9lvzqCCChVqnTZPPLJKFa0tLx3nWVELYu-vYR_GZZyle758wwdeVD_D80L_1RyKdZ/s200/19.+confuz.jpg" width="150" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Întreba cineva pe un grup de așa-zisă socializare, care dintre următoarele variante este cea corectă: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
• Trebuie să-ți spun ceva până pleci. </div>
<div style="text-align: justify;">
• Trebuie să-ți spun ceva până nu pleci. </div>
<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Mulți optau pentru prima variantă, iar la fel de mulți pentru a doua, fără a aduce însă argumente solide, chiar dacă și unii și alții aveau dreptate. Avem de-a face cu o problemă de nuanță, unde negația „nu” schimbă oarecum contextul finalului enunțului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Trebuie să-ți spun ceva până pleci</b>. În prima situație sensul este clar: Trebuie să-ți spun ceva înainte ca tu să pleci. Plecarea ta este sigură, programată, însă nu neapărat în perioada imediat următoare.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Trebuie să-ți spun ceva până nu pleci</b>. A doua variantă pare a fi mai degrabă o contracție a sensului: Trebuie să-ți spun ceva repede, ca nu cumva să pleci și să nu mai apuc să-ți spun. Deci plecarea ta este neanunțată, iminentă... Se poate produce oricând și lucrul ăsta mă îngrijorează. Dacă nu am timp să-ți spun?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Un alt echivalent al variantei „până nu pleci” ar fi formula „cât timp stai aici”, însă, după cum se întâmplă foarte des în limba română, negația are tocmai rolul de a accentua situația în sine. La fel se întâmplă în exemplul părintelui către fiul său, „Până nu te văd cu facultatea terminată, nu pot renunța la serviciu”, care s-ar putea spune foarte bine și „Cât timp ești în facultate, nu pot renunța la serviciu”. Se constată însă o oarecare diminuare a intensității mesajului transmis în varianta fără negație.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Așadar, ambele enunțuri sunt exprimări naturale ale unor idei ușor diferite, construcții „corecte”, după cum le-au catalogat membrii grupului respectiv.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose
</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-50722866163836199182017-06-19T20:50:00.002+03:002017-12-27T15:26:47.421+02:00Când scriem numele localităților cu cratimă?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1LrMSjDf_eHZiQDgjcaUZ7W7dNR5cDKHA0Li0X4tdDj09Ik00LbeRCIOQAr-vd8jvvucgN1euPeXr7Y3iw6k-9dpL0kZxIP0-e6KVUwjNnav5bRD-pNNn5KCLVKTstmvX8K8RGsj_09WP/s1600/intrare-in-gara-din-turnu-magurele-judetul-teleorman+-+Copy.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="369" data-original-width="356" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1LrMSjDf_eHZiQDgjcaUZ7W7dNR5cDKHA0Li0X4tdDj09Ik00LbeRCIOQAr-vd8jvvucgN1euPeXr7Y3iw6k-9dpL0kZxIP0-e6KVUwjNnav5bRD-pNNn5KCLVKTstmvX8K8RGsj_09WP/s200/intrare-in-gara-din-turnu-magurele-judetul-teleorman+-+Copy.jpg" width="192" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Acest articol apare ca urmare a discuțiilor stârnite în grupul de facebook <a href="https://www.facebook.com/groups/337437032990992/">Geografi și profesori</a> privind scrierea cu cratimă sau fără cratimă a oiconimelor compuse. Bineînțeles, discuția nu este despre cele cu fuziune totală (Sânnicolau, Subcetate, Întregalde), ci despre cele alcătuite din morfeme libere (cu spațiu) sau semilegate (cu cratimă).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
Doresc să emit un punct de vedere în legătură cu această problematică. Excludem din start opiniile radicale, nefundamentate lingvistic, care propun fie eliminarea, fie introducerea universală a cratimei, ceea ce ar fi o absurditate. Propun așadar următoarele norme de transcriere: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>I. </b>Oiconimele compuse ar trebui scrise <b>fără cratimă</b> în următoarele situații: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>1.</b> când apar date calendaristice ori numerale: 1 Mai, 1 Decembrie, Cinci Sate, Trei Fântâni, Zece Hotare, Trei Movile, Zece Prăjini. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>2.</b> când reprezintă nume de sfinți și persoane: Sfântu Gheorghe, Sântă Măria, Sfântu Ilie, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu, Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu. Dacă numele personalității respective se scrie cu cratimă, atunci și numele localității se va scrie astfel. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>3.</b> când sunt prezente particule (prepoziții de acuzativ) care leagă semantic cei doi termeni: Vălenii de Munte, Roșiori de Vede, Cucuieți din Deal, Vicovu de Sus, Ohaba de sub Piatră. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>4.</b> când apare un singur termen însoțit de prepoziție sau adverb: După Deal, Vale în Jos, Valea Îndărăt, Sub Coastă, Sub Pădure. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>5. </b>când un termen (de regulă al doilea) apare subordonat celuilalt, fiind la origine: </div>
<div style="text-align: justify;">
- un adjectiv: Satu Mare, Baia Mare, Baia Sprie, Câmpulung Moldovenesc, Odorheiu Secuiesc, Oțelu Roșu, Târgu Frumos, Râmnicu Sărat, Alba Iulia, Satu Nou, Valea Rea, Dor Mărunt, Fundătura Răchitoasa. </div>
<div style="text-align: justify;">
- un substantiv cu formă de genitiv (marcat sintetic sau analitic prin particula „lui”): Șimleu Silvaniei, Gura Humorului, Câmpia Turzii, Întorsura Buzăului, Ocna Sibiului, Vadu Pașii, Hanu lui Pală, Podu lui Galben, Fața lui Nan, Valea lui Stan, Valea lui Mihai. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>6.</b> când la origine un termen este substantiv comun și altul substantiv propriu (denumirea celui comun): Baba Ana, Mânăstirea Neamț, Gara Leu, Râu Bărbat, Băile Herculane. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>II.</b> Pe de altă parte, oiconimele compuse ar trebui scrise <b>cu cratimă</b> în următoarele situații: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>1.</b> când cade particula (prepoziția) cu rol de legătură semantică a grupului: Piatra-Olt (Piatra de/din Olt), Piatra-Neamț (Piatra de/din Neamț), Chișineu-Criș (Chișineu pe Criș), Bolintin-Vale (Bolintin din Vale), Slănic-Moldova (Slănic de/din Moldova), Bumbești-Jiu (Bumbești pe Jiu), Râmnicu-Vâlcea (Râmnicu de/din Vâlcea). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>2.</b> când cei doi termeni au origini diferite sau desemnează localități/cartiere diferite și nu există niciun raport de subordonare între ei: Popești-Leordeni, Cluj-Napoca, Boldești-Scăeni, Sărata-Monteoru, Turnu-Măgurele.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>3.</b> când al doilea termen are rol de identificare: Fierbinți-Târg, Lehliu-Gară, Fetești-Oraș, Rușii-Munți. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>4.</b> când al doilea termen indică un rang sau o funcție: Mihai-Vodă, Cuza-Vodă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Mai simplu spus, dacă grupul are unitate semantică clară (raport de subordonare între termeni, prezența prepozițiilor etc.) atunci oiconimele se scriu fără cratimă. Dacă termenii nu alcătuiesc un grup unitar din punct de vedere al sensului sau al etimologiei, atunci se folosește cratima. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Problema târgurilor</b>. Unele oiconime sunt compuse cu termenul „Târgu”, având două posibilități de încadrare. Dacă am considera al doilea termen ca fiind denumirea târgului, am avea situația I.6. și le-am scrie fără cratimă: Târgu Mureș, Târgu Lăpuș, Târgu Jiu, Târgu Neamț (adică Târgu cu numele „Mureș”, „Lăpuș”...). Însă observăm că fiecare este străbătut de câte un râu de la care a preluat denumirea, scriindu-se ca cele de la II.1., adică cu cratimă: Târgu-Mureș (Târgu de pe Mureș), Târgu-Lăpuș (Târgu de pe Lăpuș), Târgu-Jiu (Târgu de pe Jiu), Târgu-Neamț (Târgu de pe/din Neamț). De aceea ar fi mai potrivită varianta cu cratimă, tocmai pentru a marca elipsa respectivă. Târgu-Ocna se scrie tot cu cratimă deoarece sunt două denumiri ale aceleiași așezări (cazul II.2), ci nu „Târgu cu numele Ocna” (ca la I.6.). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Problema turnurilor.</b>
Așezările compuse cu „Turnu” sunt mult mai greu de încadrat decât târgurile. „Turnu” amintește de o cetate din vechime, prin extinderea sensului, termenul atribuindu-se întregii localități. În mod normal, dacă Turnu nu este urmat de un adjectiv, ca în Turnu Roșu, sau de un substantiv genitival, ar trebui să se scrie mereu cu cratimă: </div>
<div style="text-align: justify;">
- Turnu-Măgurele. S-au alăturat artificial doi termeni desemnând așezări/cartiere diferite – situația II.2. </div>
<div style="text-align: justify;">
- Turnu-Severin. Cetatea de la Dunăre are o istorie îndelungată, marcată însă de discontinuitate a locuirii. În Antichitate romanii îi ziceau Drobeta. Aproape de ruinele sale a fost înființată Cetatea Severinului în sec. al XI-lea de regatul maghiar. Severinului i s-a atașat termenul „Turnu” abia în sec. al XIX-lea, amintind astfel de fosta cetate dar și pentru a distinge orașul de ținutul Severinului. Practic „Turnu” și „Severin” sunt două denumiri ale aceluiași oraș, fiind logică folosirea cratimei (Turnu-Severin, cazul II.2.). Cratima, chiar dacă folosită, a căzut ulterior, rămânând spațiul dintre cuvinte. Mai mult de atât, în perioada comunistă, acestui „Turnu Severin” (fără cratimă) i s-a mai atașat, folosindu-se cratima de data aceasta, și denumirea antică Drobeta: Drobeta-Turnu Severin. Trei denumiri pentru același oraș. Transcrierea corectă ar fi deci: Drobeta-Turnu-Severin. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Problema ocnelor. </b>Termenul „Ocna” desemnează așezări cu tradiție în exploatarea sării. Se scriu aproape toate fără cratimă (Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Ocna Șugatag), mai puțin Târgu-Ocna, după cum am văzut deja. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Așadar soluția nu este omogenizarea transcrierii („pentru evitarea confuziilor”), prin eliminarea ori introducerea artificială a cratimei, călcând în picioare logica, limba română, geografia, istoria locală și etimologia. Formularea unor așa-zise norme de transcriere a oiconimelor compuse trebuie să țină cont de toate aceste criterii, de la hărți vechi și alte izvoare istorice până la DOOM2 și Gramatica Academiei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-56856716842041492842017-06-10T21:36:00.000+03:002017-06-18T14:59:56.401+03:00Plimbă ursuuu’, plimbă ursuuu’!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhbvdPKMws9nGJ4kn4bmL-XIslvgnPgvwh2MgzqIUOfKo8BcTPhQq5hL6NcaJkrzn5mNkgvNfQnNeVJMLeVB5K6UuYaOeDWSMkovS1KRj4OUt1mqQXxh6uA3ZYci79-h1trwOC0ut9FP1A/s1600/16.+pititea.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="198" data-original-width="255" height="155" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhbvdPKMws9nGJ4kn4bmL-XIslvgnPgvwh2MgzqIUOfKo8BcTPhQq5hL6NcaJkrzn5mNkgvNfQnNeVJMLeVB5K6UuYaOeDWSMkovS1KRj4OUt1mqQXxh6uA3ZYci79-h1trwOC0ut9FP1A/s200/16.+pititea.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Fascinant joc al copilăriei era Pititea, după cum îi spuneam noi, sau Pitita, Ascunsa, De-a v-ați ascunselea! Un copil se punea (se făcea), adică stătea cu fața la perete și număra cu voce tare până la o limită stabilită; între timp ceilalți se ascundeau. Când termina, zicea <i><b>„cine nu-i gata îl iau cu lopata!”</b></i> și-apoi începea căutarea. Odată ce observa o persoană, îi rostea numele și locul ascunzătorii, <b><i>„Gigică după copac”</i></b>, și alerga iute la zidul numărătorii ca să-l scuipe: <i><b>Ptiu Gigică!</b></i> </div>
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
În alte zone copiii (mai puțin scuipăcioși) puneau doar mâna pe perete și exclamau: <b><i>Gigică!</i></b> Dacă rapidul Gigică ajungea primul, atunci se scuipa, adică se salva: Ptiu mine! Primul găsit și scuipat se punea tura următoare, asta numai dacă ultimul nu reușea să salveze turma: <b><i>Ptiu mine și toată turma!</i></b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Câteva chestiuni sunt interesante la acest joc: </div>
<div style="text-align: justify;">
1. Numărătoarea se făcea de obicei din zece în zece: <b><i>Zece, douăzeci, treizeci... sutaaa, zece, douăzeci, treizeci... două suteee...</i></b> Aceasta conferă rapiditate jocului. </div>
<div style="text-align: justify;">
2. Centrul întregii acțiuni, locul unde se făcea și se scuipa, nu avea nicio denumire. Pur și simplu era locul unde se făcea... </div>
<div style="text-align: justify;">
3. Coloratura și atmosfera create prin vorbele standardizate: </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
- <b><i>Cine nu-i gata îl iau cu lopata!</i></b> – „Amenințare” anti-lenevire, izvorâtă din ludicul copilăresc. Încă o dată, jocul e doar pentru cei iuți... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
- <b><i>Plimbă ursuuu’, plimbă ursuuu’!</i></b> – Spuneam când cel ce trebuia să caute, nu-și făcea datoria și lenevea pe lângă bârlog. De unde totuși vorba asta?! Mereu m-am întrebat. La prima vedere ar părea o răbufnire metaforică: cel ce nu caută stă puturos ca un urs pe timpul hibernării. Altă explicație ar putea fi taxarea ironică a greutății cu care se mișcă persoana respectivă. Totuși ursul nu este chiar așa greoi, alergând chiar foarte repede... </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
M-am gândit însă că vorba ar putea avea altă origine. Pititea era foarte populară printre copiii orașelor și mahalalelor, unde își făceau apariția și alte personaje. Printre ele țiganii ursari, care se ocupau tocmai cu dresarea urșilor, purtându-i în lanțuri de colo-colo pentru a face demonstrații, jocuri și dansuri ad-hoc sau la curțile burgheze. Spectacolul acesta inedit i-a inspirat probabil pe copii, prin analogie și transfer din ambiant în micul lor univers, să strige ironic <b><i>„plimbă ursu’!”</i></b>, mai ales că sintagma făcea trimitere la o categorie socială nu prea bine percepută.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtv8sJ3GpzkYIPttF9GMB9eaN3KKvKJJ8yUVxIfSrZYuxnvKyDlYoFBy7KQQoiAp5Ioo9lSyYNU0pGGuQWcZROyH8rME27vCTeslWxZ1GkzRosu7UY61pi9rMd___rBOIzvSnNLpxvWkP9/s1600/16.+ursari-aprilie-46-john-phillips.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="1280" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtv8sJ3GpzkYIPttF9GMB9eaN3KKvKJJ8yUVxIfSrZYuxnvKyDlYoFBy7KQQoiAp5Ioo9lSyYNU0pGGuQWcZROyH8rME27vCTeslWxZ1GkzRosu7UY61pi9rMd___rBOIzvSnNLpxvWkP9/s320/16.+ursari-aprilie-46-john-phillips.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.2. Țigani ursari (sursa: <a href="https://arhivadepresa.files.wordpress.com/2012/11/ursari-aprilie-46-john-phillips.jpg">arhivadepresa</a>)</i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglIdwS_zzJLf2OpslZCx0_gH-RD0P3UqflFIYegy-LTBLa5uw5zkWLmsEtjWC2QTcsTc7J8PE6VRhYHXG3a8mhaCz_Ok7kBGxd09bApeo_ye0e4lhgCV_dFVhPUbdp7DkN6aFlH8GlfLCD/s1600/16.+tigani+ursari.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="261" data-original-width="355" height="235" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglIdwS_zzJLf2OpslZCx0_gH-RD0P3UqflFIYegy-LTBLa5uw5zkWLmsEtjWC2QTcsTc7J8PE6VRhYHXG3a8mhaCz_Ok7kBGxd09bApeo_ye0e4lhgCV_dFVhPUbdp7DkN6aFlH8GlfLCD/s320/16.+tigani+ursari.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.3. Pe ulițe (sursa: <a href="http://tzigania.com/Calvini.html">tzigania</a>)</i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSrsEqywaTGqfR_ATUF9PAHE-1vXTL2NrOWpXPf5fYiyAbL-6Mtbw0ZDNxMbsjDPc8xzMtbJHlQ7vfG5pweAS5zZ42Abz5W-wXBL_BwwzMhW1dCDXSbtKOdwG4v6RZ-uIzHgPV6JSLmbaN/s1600/16.+ursul_danseaza.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="606" data-original-width="886" height="218" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSrsEqywaTGqfR_ATUF9PAHE-1vXTL2NrOWpXPf5fYiyAbL-6Mtbw0ZDNxMbsjDPc8xzMtbJHlQ7vfG5pweAS5zZ42Abz5W-wXBL_BwwzMhW1dCDXSbtKOdwG4v6RZ-uIzHgPV6JSLmbaN/s320/16.+ursul_danseaza.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.4. La dans (<a href="https://sites.google.com/a/prestonalbertine.com/racism-and-the-romani/FAQS">sursa</a>)</i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoU6PEvf3uQF1GFvgFixFFKew_BU-5YdqIWKKuFEruz7i1kIJW2NyIjXuiLW2pUCdW_1m4QPCuoi58q-aQ9HdhYqF8t3JeSCkuILH7Gnbii1TCwn-EtNQJpOyV7w7p62F3zyif6uDO38aq/s1600/16.+th_aman_ursarul.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="993" data-original-width="1600" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoU6PEvf3uQF1GFvgFixFFKew_BU-5YdqIWKKuFEruz7i1kIJW2NyIjXuiLW2pUCdW_1m4QPCuoi58q-aQ9HdhYqF8t3JeSCkuILH7Gnbii1TCwn-EtNQJpOyV7w7p62F3zyif6uDO38aq/s320/16.+th_aman_ursarul.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.5. „Ursarul” de Th. Aman, 1881 (sursa: <a href="http://www.artmark.ro/ursarul.html">artmark</a>)</i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-41590957284961501422017-06-07T21:07:00.000+03:002017-06-18T15:36:25.506+03:00Privighetoarea<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqYmZR9N0DXJ1EvGCVVpvEncXZ6mu438RGhIjc1fEPx6Vq2XzK7fQR4vQWxyCw-S88AISIG4RhVoDcK64fXhyphenhyphenzTG8DbHAdvrp4_A4kp_8x1ufC8PyGm7vJ-jpJnnW3wjFmtkWbdMX7Kswv/s1600/15.+Privighetoare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="399" data-original-width="600" height="132" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqYmZR9N0DXJ1EvGCVVpvEncXZ6mu438RGhIjc1fEPx6Vq2XzK7fQR4vQWxyCw-S88AISIG4RhVoDcK64fXhyphenhyphenzTG8DbHAdvrp4_A4kp_8x1ufC8PyGm7vJ-jpJnnW3wjFmtkWbdMX7Kswv/s200/15.+Privighetoare.jpg" width="200" /></a><br />
<div style="text-align: justify;">
Ați ascultat vreodată această pasăre? Este fascinantă. Combină o droaie de sunete într-un adevărat recital filarmonic, parcă irepetabil. Un prieten mi-a mărturisit că i-a numărat douăsprezece cântece diferite. Eu nu am reușit să le contorizez vreodată...</div>
<br />
<br />
<a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
Preferă parcurile și crângurile, fiind relativ prietenoasă cu civilizația. Totuși prezența și-o anunță doar seara, noaptea sau dimineața, chiar ore în șir, mai ales dacă zgomotul de fond nu-i pare prea supărător. De câteva ori i-am zărit printre frunze penajul banal și fad; pițigoiul o eclipsează total. E un fel de Quasimodo cu mărgăritare. Eu o percep cam singuratică, cu un grai îngeresc de trist.
</div>
<div style="text-align: justify;">
Într-o noapte i-am stat sub ram și mi-a spus tot dorul ei, ca la o sfântă spovedanie. Și cântul i-era doar plânset și umplea cimitirul ăsta urban cu lacrimi, ca omul. Își plângea dorul dus, căci nu știa de-i văduvie ori un simplu soare apus. Și astfel, de-o fi văduvie, ea stă la <b>priveghi</b> și se tânguiește pentru dorul ei, dar nu ca noi, oamenii, plângându-ne morții trei nopți, ci trei veșnicii. Și de-o fi vreun simplu soare apus, stă <b>de veghe</b>, sau, mai mult de atât, stă de <b>prea veghe</b>, căutându-și cu glasu-i dumnezeiesc soarele mult iubit, dar dus prin alte zări.</div>
<div style="text-align: justify;">
Românii de dinapoi, mai atenți la necuvântătoare și patimile lor, totuși nu au putut să o ajute. I-au spus „privighetoare” și au lăsat-o în zaua ei, să-și ducă crucea – <b>să privegheze</b> ori <b>să prea vegheze</b>...</div>
<div style="text-align: justify;">
Alte popoare nu sunt la fel de sensibilizate de trista-i poveste. Englezii, de pildă, îi spun foarte simplist și total desacralizat „nightingale”, adică o „izbucnire în noapte” sau „furtuna nopții”. Nume foarte sugestiv, încărcat de oarecare lirism, dar lipsit de comuniunea omului cu taina acestei sihastre!
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-70567703843969398782017-02-22T21:36:00.000+02:002017-12-27T15:27:25.087+02:00Expresii cu personaje istorice<div style="text-align: justify;">
<b></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b style="font-weight: bold;"> </b>Încercat-am să găsesc originea acestor expresii des folosite în limba română. Mi se par extrem de spectaculoase deoarece ne plasează oarecum în atmosfera unor vremuri demult apuse, dându-ne spre a mirosi un iz al necunoscutului... </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><b style="text-align: justify;"><br /></b>
<b style="text-align: justify;"> 11.1. A umbla (a trece) ca vodă prin lobodă</b><span style="text-align: justify;">. Este o expresie care desemnează modul neatent și dezordonat al unei persoane aflate în mișcare: <i>Treci pe lângă noi ca vodă prin lobodă, te faci că nu ne vezi!</i> sau <i>Aoleu! Mi-ai călcat covoarele bune! Ce umbli așa ca vodă prin lobodă?</i> </span><br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKiWCBf-psB61hOCVMCDxxmH_L9btb3pNfpXuiGNCkM72ZEJ5sHS3u8LXptEDaV1iVhpMJdLa2OGWVpksInGD5Ak3da-ziNlkxAevg2XyXaUUHYHcMj49y2ad46n4JTk29ySv58QD90DOc/s1600/11.+cazaci.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="111" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgKiWCBf-psB61hOCVMCDxxmH_L9btb3pNfpXuiGNCkM72ZEJ5sHS3u8LXptEDaV1iVhpMJdLa2OGWVpksInGD5Ak3da-ziNlkxAevg2XyXaUUHYHcMj49y2ad46n4JTk29ySv58QD90DOc/s200/11.+cazaci.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Cazaci</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
Expresia este foarte jucăușă prin caracterul său rimat, însă originea ei nu are legătură neapărat cu vreo cultură de lobodă... Dacă vom consulta izvoarele istorice, vom descoperi pe un oarecare Vodă Lobodă. Însuși Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche se oprește la anul 1594, <i>”când au venit Lobodă cu oaste căzăcească și au gonit pre Aaron-vodă den scaun și au ars târgul Iașii v leato 7103”</i>. Este vorba deci de un domn instalat de putere străină, călcând pe cadavre, cum s-ar spune, într-un soi de lovitură de stat a acelor vremuri. Mai mult de atât, acesta a prăpădit târgul Iașilor. </div>
<div style="text-align: justify;">
Probabil expresia inițială era <i><b>a umbla ca vodă Lobodă</b></i>, cu sensul ei folosit până astăzi, de a umbla fără scrupule, fără a fi atent la ce este în jur, făcând prăpăd etc. Odată ce acest vodă Lobodă s-a pierdut în negura uitării colective, expresia devenea lipsită de logică, suferind deci o transformare, o actualizare: ca vodă Lobodă -> ca vodă prin lobodă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheuqjPl6COKDVsqaYCZbw1G8GcILNaz79oetkN57A1ajXZAfx_qtfrOgLfzrOxdPHfaDSPosmaR8lAnIDazjun-qjvIj8g5zSFTYzQ1Lj7lasqLIIeAjsX7HhtrL7PGt0IlcEB3Wvl-Mqd/s1600/11.+Stefanica_lupu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheuqjPl6COKDVsqaYCZbw1G8GcILNaz79oetkN57A1ajXZAfx_qtfrOgLfzrOxdPHfaDSPosmaR8lAnIDazjun-qjvIj8g5zSFTYzQ1Lj7lasqLIIeAjsX7HhtrL7PGt0IlcEB3Wvl-Mqd/s200/11.+Stefanica_lupu.jpg" width="114" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ștefăniță Lupu</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<b>11.2. Țara lui Papură-vodă</b>. O folosim când ne referim la o situație dezastruoasă, adică la țara nimănui, fără legi, fără bună rânduială, sugrumată-n haos. Sau ne putem referi la un context oarecare, de asemenea nefavorbil: <i>Ce-i dezordinea asta în cameră? Ce-i aici, țara lui Papură-vodă? </i></div>
<div style="text-align: justify;">
Chiar a existat un Papură-vodă, pe care îl găsim tot în finalul unui Letopiseț al Țării Moldovei, de data aceasta cel scris de Miron Costin. Papură-vodă a fost domn în Moldova și se chema Ștefăniță Lupu, porecla atribuindu-i-se din cauză că pe vremea lui fiind foamete mare în țară oamenii s-au hrănit în loc de pâine cu papură. Acest lucru ne sugerează tocmai o proastă gestionare a economiei țării, reflectată în această expresie transmisă până în zilele noastre. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWndaIs0JXR4A4e6H-ZL5UnxIu-1qZPryVlYztbuCA0mYx8H8naTWHlo66QuvDlBtbAcQBUXUoUvNMQE1CxGsTTDhiBrrv-7fu5kmTj3wxTQi7TqvCcfTwJmcOGumfR1TVu0rKJmz7DGH2/s1600/11.+pazvante.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWndaIs0JXR4A4e6H-ZL5UnxIu-1qZPryVlYztbuCA0mYx8H8naTWHlo66QuvDlBtbAcQBUXUoUvNMQE1CxGsTTDhiBrrv-7fu5kmTj3wxTQi7TqvCcfTwJmcOGumfR1TVu0rKJmz7DGH2/s200/11.+pazvante.jpg" width="165" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Pazvante</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>11.3. De pe vremea lui Pazvante Chioru</b>. Spunem despre un lucru foarte vechi, cu sens depreciativ, ironic: <i>Poartă hainele alea de pe vremea lui Pazvante Chioru!</i> Acesta chiar a existat și se numea Ozman Pazvantoglu, fiind originar din Bosnia.<br />
Pazvante trece Dunărea în Țara Românească și ajunge în cercul apropiaților domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni. Complotează cu boierii mazilirea domnitorului, dar acesta află și îl condamnă la moarte. Pazvante scapă, fuge din nou peste Dunăre, unde își face o bandă de albanezi și turci cu care jefuiește localitățile din Balcani. Își înființează propriul stat lângă Dunăre, cu capitala la Vidin. Jefuiește inclusiv Oltenia și ajunge la București. Împotriva pazvantgiilor se revoltă haiducii conduși de Iancu Jianu. Într-o luptă personală cu Pazvante, acesta îi scoate un ochi, de aici trăgându-i-se porecla. Într-un final sultanul trimite trupe și restabilește ordinea în regiune. (Mai multe detalii despre Pazvante <a href="https://www.youtube.com/watch?v=UfZ8Yz6VpCI">aici</a>). </div>
<div style="text-align: justify;">
Chiar dacă Pazvante este un personaj mult mai recent decât Lobodă vodă sau Papură vodă, totuși i s-a creat această aură de vechi, mai mult din cauza obscurității sub care s-a manifestat în Țara Românească... </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose
</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8735057012870769673.post-60024663114111239252017-02-18T20:37:00.000+02:002017-12-27T15:27:41.289+02:00Pleonasme care nu sunt de fapt pleonasme<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgD0vqVZdEcTK4qlUopr-_cq9Q5Wemlym57ESiWSoCzXGHmng7LYeJ4I6Utig4pOCPltJ_43XVcKhyphenhyphenAPOojCDDxmBwG3gLQjVD2frjzY3PYjlGtkAbrUvHXJmH2hhtEwU_xmvM7poXvBev/s1600/10.+Averse+de+ploaie.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgD0vqVZdEcTK4qlUopr-_cq9Q5Wemlym57ESiWSoCzXGHmng7LYeJ4I6Utig4pOCPltJ_43XVcKhyphenhyphenAPOojCDDxmBwG3gLQjVD2frjzY3PYjlGtkAbrUvHXJmH2hhtEwU_xmvM7poXvBev/s200/10.+Averse+de+ploaie.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b> </b> Ajuns-am, iată-ne, la a zecea poveste a noastră despre limbă. Cu siguranță ați auzit următoarele sintagme sau chiar le-ați folosit voi înșivă. Dar și vocile înălțate împotriva lor sunt adeseori virulente și de neînduplecat. Sunt pleonasme sau nu?</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>10.1. Marea majoritate</b>. La prima vedere pare într-adevăr pleonasm. Majoritate înseamnă tocmai mare, mai mare sau, mai corect spus, totalitatea celor mai mulți, mai mari. Deci de ce ai transmite de două ori noțiunea de mare în același loc?! Simplu, pentru că pot exista și „majorități mici”. Să spunem că la alegeri au participat 9 partide. Partidul x a obținut 20% din voturi, iar celelalte opt fiecare câte 10%. Are partidul x o majoritate de voturi? Da. Dar putem afirma că marea majoritate a votanților au ales partidul x? Nu.</div>
<div style="text-align: justify;">
Chiar și de-ar fi peste 50% din voturi, este greu câteodată să vorbești despre o mare majoritate. De pildă, dacă sunt doi candidați la președinție, câștigătorul obținând 51% din voturi, nu putem spune că marea majoritate a votanților l-au ales, pentru că pe celălalt l-au ales aproape la fel de mulți (49%). Deci sintagma marea majoritate se folosește tocmai pentru a sugera diferența foarte mare între numărul unora și numărul celorlalți. Dacă într-o cutie sunt 100 de bile, din care 80 sunt roșii și celelalte au alte culori, putem afirma cu siguranță că marea majoritate a bilelor sunt de culoare roșie.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>10.2. Averse de ploaie</b>. Chiar dacă aversă are sensul principal de ploaie foarte rapidă, în cantitate mare, totuși sensul său poate fi extins și asupra altor tipuri de precipitații: averse de ninsoare, averse de lapoviță, averse de grindină... deci nici în acest caz nu avem parte de un pleonasm.</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>10.3. A se așeza jos</b>. Da, te poți așeza și sus. Dacă te-ai cocoțat ieri pe o stâncă și te-ai așezat în vârful ei, cum vei povesti că te-ai „așezat jos” pe o stâncă?! Ascultătorul va crede că ai coborât undeva într-o râpă și te-ai așezat pe vreo piatră proeminentă, nicidecum că ai urcat pe o colină stâncoasă... Deci te-ai așezat sus, pe o stâncă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>10.4. Am văzut cu ochii mei</b>. Expresia apare atestată în 1521 în scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Brașovului – primul text românesc mai lung păstrat. Printre altele, autorul-povestitor îl înștiințează pe jude de niște întâmplări de la Dunăre, amintind de un om venit de la Nikopol, care „au văzut cu ochii lor” mișcările trupelor turcești și retragerea corăbiilor împăratului pe Dunăre în sus. De asemenea, apare frecvent și după aceea, în letopisețe și alte scrieri. </div>
<div style="text-align: justify;">
Vorbim așadar de o expresie care are cel puțin 500 de ani. Bineînțeles că vezi cu ochii tăi, ci nu cu ai altora. Totuși, este ea o construcție greșită, pleonastică? Dacă privim limba doar prin prisma unui mecanism legic, lipsit de viață, da, poate fi un pleonasm. Însă, după cum spuneam în povestioara a noua, limba trebuie înțeleasă și utilizată îmbrăcând-o în haina sensibilității și a expresivității. De aceea, a vedea cu ochii tăi nu este un pleonasm, ci un frazeologism menit a întări argumentația vorbitorului prin plusul de expresivitate adus. Am fost acolo... chiar eu am văzut faptele... îți garantez că așa s-a întâmplat... am văzut cu ochii mei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<b>10.5. A rezuma pe scurt</b>. A rezuma înseamnă tocmai a prezenta pe scurt o întâmplare, un articol, o nuvelă etc. Dar ce ne facem dacă cineva realizează un rezumat de 120 de pagini unei cărți de 300? Mai poate fi considerat acela un rezumat scurt? Dar dacă realizează un rezumat în 5 pagini? Eu cred că putem vorbi și despre un rezumat scurt, dar și despre ditamai rezumatul...</div>
<div style="text-align: justify;">
Se exagerează foarte mult pe direcția criticării pleonasmelor. În spiritul acestor exagerări, am putea considera, de ce nu, chiar o sintagmă de genul ”Eu mersesem” ca fiind pleonasm. Păi de ce să mai alăturăm pronumele eu verbului de mai mult ca perfectul, mersesem, din moment ce această formă flexionară a verbului este specifică doar persoanei I singular, adică poate primi lângă el doar pronumele eu? Să spunem doar „Mersesem”... Vedeți, nu orice alăturare de cuvinte cu sensuri sau referințe asemănătoare este neapărat și pleonasm. Oricum totul depinde de context. Când povestești o întâmplare de la munte, poți aminti despre așezatul jos sau așezatul sus, însă pe un musafir îl vei invita întotdeauna să se așeze, nu să se așeze jos, că doar n-o să se urce pe șifonier să se așeze sus...
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0