Dacă tot vorbirăm mai înainte despre țări, mă întrebam adineauri care ar fi originea acestei unități frazeologice. A pune țara la cale înseamnă a discuta, a stabili ceva planuri, nu neapărat mărețe, sau poate căpăta o alură ironică la adresa unor persoane care doar pălăvrăgesc pe seama a varii chestiuni.
Foto 1. Boieri bucureșteni (conf. Cer și pământ românesc)
Cred că originea ar trebui căutată într-un sens propriu, denotativ, la fel ca în cazul multor altor sintagme de acest fel. Am putea-o fixa în vremurile când țările noastre erau închinate străinilor, iar domnii ni-i erau puși de Poartă sau, în cazurile mai fericite, de boierimea locală. Când dregătorii se sfătuiau sau conspirau pentru înscăunarea viitorului domn, cugetau ca acela să fie și scut în calea înaintării turcilor, strategia fiind de a câștiga cât mai multă autonomie față de ei prin cât mai puține compromisuri. Sau poate fi vorba doar de consfătuirea domnului cu boierii pentru a pune țara… pe calea cea bună.
de Ionuț Tudose
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu